Proiectarea Unor Dispozitive pentru Ușurarea Pornirii MAC

Domeniu: Mecanică

Conține 45 fișiere: doc, jpg, bmp

Pagini : 164 în total

Cuvinte : 33442

Mărime: 18.86MB (arhivat)

Publicat de: Amedeu Rădoi

Puncte necesare: 11

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: ion Andonescu

proiectarea unor dispozitive pentru uşurarea pornirii m.a.c.

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

1.Introducere .6
1.1 Generalităţi.6.
1.2 Ciclul de funcţionare al m.a.c. în patru timpi.7
1.3 Avantajele şi dezavantajele m.a.c. şi evoluţia lor.9
1.4 Caracteristicile motoarelor Saviem 797-05 şi Man D 2156 HMN 8.11
2.Stadiul actual privind pornirea m.a.c. la temperaturi joase.13
2.1 Stadiul actual privind pornirea m.a.c. în ţara noastră.13
2.2 Stadiul actual privind pornirea m.a.c. pe plan mondial.19
2.3Posibilităţi de îmbunătăţire a pornirii m.a.c. la temperaturi joase.27
3.Studiul pornirii m.a.c. la temperaturi joase.32
3.1. Variaţia temperaturii mediului ambiant , a temperaturii aerului în camera de ardere şi temperatura de autoaprindere a combustibilului .32
3.2 Corelarea temperaturii de pornire cu diagrama indicată a unui m.a.c.35
3.3Condiţii pentru înbunătăţirea pornirii.37
3.4Studiul autoaprinderii la m.a.c. la temperaturi joase.39
3.4.1 Corelarea jetului de combustibil cu forma camerei de ardere.39
3.4.2 Pulverizarea, penetraţia şi unghiul de dispersie al jetului de combustibil.45
3.4.3 Întârzierea la autoaprindere şi influenţa asupra acesteia.50
3.4.4 Modelarea autoaprinderii (arderii) la motorul MAN.53
4.Proiectarea unor dispozitive pentru înbunătăţirea pornirii m.a.c.57
4.1 Dispozitive pentru încălzirea aerului aspirat.57
4.2 Dispozitive pentru încălzirea uleiului din baia de ulei.64
4.2.1 Soluţii de preîncălzire cu termoinjectoare.66
4.2.2 Proiectarea dispozitivelor pentru încălzirea uleiului din baia de ulei pentru motoarele Saviem şi MAN.70
4.2.2.1 Calculul cantităţii de căldură necesară pentru preîncălzirea uleiului cu termoinjector.70
4.2.2.2 Calculul rezistenţei termoinjectorului.71
4.2.2.3 Calculul lungimii rezistenţei termoinjectorului.72
4.2.3 Preîncălzirea uleiului cu dop montat în baia de ulei.72
4.2.3.1 Calculul căldurii necesare pentru încălzirea uleiului cu dop montat în baia de ulei.74
4.2.3.2 Calculul rezistenţei dopului de încălzire din baia de ulei.74
4.2.3.3 Calculul lungimii rezistenţei.74
4.3 Dispozitive pentru încălzirea combustibilului.75
4.3.1. Încălzirea combustibilului în bateria de filtrare.75
4.3.2. Calculul elementelor de încălzire .76
4.3.3. Calculul izolaţiei termice a dispozitivului.79
4.3.4. Calculul altor elemente ale dispozitivului.80
4.3.5. Proiectarea unui schimbător de căldură pentru încălzirea motorinei după pornirea motorului.82
4.4 Calculul şi proiectarea unui schimbător de căldură pentru încălzirea motorului.87
4.4.1 Calculul temperaturii optime de preîncălzire a motoarelor în vederea pornirii la temperaturi joase.89
4.4.2 Încălzirea lichidului de răcire. 93
4.5 Dispozitiv pentru activarea bateriei de acumulatoare.96
5.Influenţa unor factori asupra pornirii m.a.c. .98
5.1. Influenţa combustibilului asupra pornirii m.a.c. la temperaturi joase.98
5.2. Influenţa turaţiei de pornire.104
5.3.Influenţa uleiului asupra pornirii m.a.c.109
5.4. Influenţa bateriei de acumulatori asupra pornirii unui m.a.c.113
6.Proiectarea tehnologiei de fabricare a dopului pentru încălzirea uleiului.114
6.1. Tehnologia de fabricare a tubului metalic.114
6.2. Regimul de aşchiere pentru strunjirea de degroşare.116
6.3. Tehnologia de fabricare a dopului de ulei.118
6.4. Regimul de aşchiere pentru operaţia de filtrare.122
6.5. Norma de timp pentru operaţia de strunjire de degroşare.123
6.6. Norma de timp pentru operaţia de filetare.124
7. Încercări experimentale cu dispozitivele proiectate.125
7.1. Cercetări experimentale cu dispozitivele pentru încălzirea aerului la admisie.125
7.2.Cercetări experimentale cu dispozitivele pentru încălzirea combustibilului.126
7.3. Cercetări experimentale cu dispozitivele pentru încălzirea uleiului.129
7.4. Cercetări experimentale cu dispozitivul pentru activarea bateriei de acumulatoare.131
7.5. Concluzii privind dispozitivele pentru uşurarea pornirii la temperaturi căzute.133
7.6. Propuneri pentru îmbunătăţirea pornirii motoarelor Saviem şi Man.134
8. Calcule economice.141
8.1. Reducerea uzurii motorului.141
8.2. Economia de combustibil.145
9.Protecţia muncii.148
10.Concluzii finale.149
Bibliografie.151

Extras din proiect

1.INTRODUCERE

1.1 Generalităţi [2, 3, 12]

Motoarele utilizate pentru acţionarea automobilelor şi tractoarelor, în marea lor majoritate, sunt motoare cu ardere internă.

Un motor cu ardere internă poate fi definit ca un motor care transformă energia chimică a combustibilului în lucru mecanic (ca urmare a evoluţiei unui fluid, numit fluid motor), disponibil la arborele cotit. Evoluţia fluidului motor se realizează prin intermediul mecanismului motor şi a altor sisteme auxiliare care constituie ansamblul unui m.a.i.. În timpul evoluţiei sale în cilindru, fluidul motor poate fi constituit din aer, amestec combustibil-aer, amestec combustibil-aer-gaze arse la care se adaugă gazele reziduale de la ciclul precedent.

Cel mai important criteriu de clasificare a m.a.i. este procedeul de aprindere a combustibilului, deoarece diferenţiază motoarele cu ardere internă în clase care comportă mari deosebiri din punct de vedere funcţional (mod de formare a amestecului şi de ardere a acestuia, procedeu de reglare a sarcinii), constructiv (dimensiuni, masă, forme, soluţii constructive), al exploatării (uşurinţă în deservire, silenţiozitate, funcţionare liniştită, durabilitate), al performanţelor tehnico-economice (randament, putere litrică, masă raportată). După acest criteriu, motoarele pentru autovehicule se împart în motoare cu aprindere prin comprimare (MAC) şi motoare cu aprindere prin scânteie (MAS).

Se numeşte MAS acel motor la care aprinderea combustibilului este produsă de o scânteie electrică.

Se numeşte MAC acel motor la care aprinderea combustibilului se datorează contactului dintre combustibil şi aerul încălzit în prealabil prin comprimare în cilindru.

Obiectul acestei lucrări îl constituie motorul cu aprindere prin comprimare (MAC).

1.2 Ciclul de funcţionare al m.a.c. în patru timpi [16]

Cu elementele prezentate în figura 1.1, evoluţia ciclului unui mac în patru timpi este următoarea :

Fig. 1.1 Diagrama indicată a unui motor diesel

1 – î.s.e. 7 - autoaprinderea 13 - admisia

2 – presiunea atmosferică 8 – presiunea maximă

3 – d.s.a. 9 – sfârşitul arderii

4 – evacuarea 10 – destinderea

5 – comprimarea 11 – î. s. a.

6 – injecţia combustibilului 12 – d. s. e.

Admisia aerului proaspăt în cilindru: Pistonul se deplasează de la pms (punctul mort superior) la pmi (punctul mort inferior). Supapa de admisie este deschisă încă de la punctul 3, respectiv înainte de terminarea cursei anterioare (de evacuare), pentru ca umplerea cu aer a cilindrului să se facă cât mai bine, prin reducerea rezistenţelor gazodinamice. Supapa de evacuare este deschisă la începutul cursei, dar se închide la scurt timp după deplasarea pistonului de la pms. Presiunea în cilindru în timpul admisiei este ceva mai mică decât presiunea atmosferică (curba13) din cauza pierderilor gazodinamice în conductele de admisie şi trecerea prin supape.