Protezarea Biomecatronica

Istoric şi noţiuni introductive

Primele cercetari in domeniul ingineriei medicale în Romania au avut loc cu mai bine de 30 de ani în urma la Universitatea “Politehnica” din Bucureşti, în anul 1977 o data cu iniţierea specializării de Mecanică Fină. Ulterior, peocupările în domeniu, s-au extins şi în alte centre universitare din ţară. O data cu apariţia mecatronicii , ingineriei medicale i s-a dat un nou imbold, desprinzându-se mai recent ramura de biomecatronică si bionică. Această subramură a mecatronicii işi directionează eforturile la reabilitarea sau recuperarea forţei de muncă a unor persoane deficiente din punct de vedere fizic prin intermediul unor instalaţii pentru operaţii humanoide IOH. Ele pot fi de doua feluri:

-protezele, care înlocuiesc membrele umane amputate.

-ortezele realizează mişcarea membrelor sau amplifică forţele muşchilor

Producerea de proteze şi organe artificiale presupune o bună cunoaştere a biomecanicii, care include studierea mişcarilor diferitelor organe şi celule, deformarea materialelor, transportul sângelui şi altor substanţe prin organism. Specialiştii din domeniu se pot profila pe recuperarea medicală, producând în laboratoare proprii proteze unicat, adaptate necesităţilor fiecărui pacient.

Ochiul artificial

- Investigatii prin tomografie computerizata in protezare-

Echipamentele de vizualizare folosite pentru diagnostic medical au cunoscut în ultimele decenii o dezvoltare spectaculoasa. Ecografia prin ultrasunete, scintigrafia si, în special, tomografia computerizata (cu raze X, ultrasunete sau rezonanta magnetica nucleara - RMN) sunt tot atâtea realizari stiintifico-tehnice remarcabile. Tomografia cu RMN (TRMN) este azi cea mai valoroasa tehnica de vizualizare în medicina, întrucât imaginile se obtin pornind de la detectarea proprietatilor intrinseci ale tesuturilor si organelor investigate, sub actiunea unor impulsuri de înalta frecventa si a unui câmp magnetic foarte intens.

NORME GENERALE PRIVIND CONFECTIONAREA PROTEZELOR-

Caracteristicile metodelor de tomografie computerizata

Biomateriale utilizate in biomecatronica pentru proteze si orteze

Biomaterialele se utilizează pentru interfaţarea ţesuturilor organismului uman cu materiale folosite pentru implanturi şi proteze. Ca materiale implantabile se folosesc în prezent aliaje metalice, ceramica, polimeri şi materiale compozite. Biomaterialele trebuie să îndeplinească anumite condiţii specifice, cum ar fi: să fie netoxice, necancerigene, inerte din punct de vedere chimic, stabile şi destul de rezistente pentru o cât mai mare perioadă de timp, astfel încât să nu trebuiască să fie schimbate decât la intervale lungi .

Etapele proiectarii echipamentelor de protezare

Concluzii

Biomecatronica nu este doar tehnologie, este şi o filozofie de viaţă, oferind umanităţii acel confort, securitate şi precizie pe care le-a căutat încă din cele mai vechi timpuri. De fapt tot ceea ce urmează biomecatronica este modelul lumii însăşi, pentru că nu doar electronica, informatica şi mecanica se unesc pentru a obţine mecatronica, în întreaga lume sunt întâlnite o mulţime de sisteme integratoare.