Cuprins
- 2. STUDIU DE NIVEL PRIVIND MECANISMELE DE GHIDARE A ROTILOR
- 2.1. Functiunile Suspensiei
- 2.2. Functiunile Mecanismului de Ghidare
- 2.3. Geometria Directiei si Posibilitati de Reglare
- 2.4. Tipuri de Mecanisme de Ghidare Studiate
- 2.5. Analiza Comparativa –Avantaj- Dezavantaj
- 3. ANALIZA CINEMATICA A MECANISMULUI DE GHIDARE
- 3.1. Comportamentul la Saltare
- 3.2. Comportamentul la Ruliu
- 3.3. Variati de Ecartament
- 3.4. Pozitia Centrului Instantaneu de ruliu al Puntii
- 3.5. Posibilitati de Reglare a Geometriei Directiei (Roata si Pivot)
- 4. STUDIU DE NIVEL PRIVIND SUSPENSIA
- 5. MODALITATI DE DETERIORARE
- 6. MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCTIA SUSPENSIEI
- 6.1. Tipuri de Materiale utilizate
- 6.2. Rezistente Admisibile
- 6.3. Mod de Preluctare
- 7. MODALITATI DE DETERIOARE A SUSPENSIEI
Extras din proiect
2 STUDIU DE NIVEL PRIVIND MECANISMELE DE GHIDARE A ROŢILOR
2.1 FUNCŢIUNILE SUSPENSIEI
Suspensia automobilului realizeaza legatura elastica intre cadru(sau caroserie)si punti sau direct cu rotile.
Suspensia automobilului este destinata sa atenueze sarcinile dinamice ce se transmit de la drum (asigurind prin aceasta confortabilitatea necesara).
Oscilatiile care apar la trecerea automobilului peste neregularitatile drumului influenteaza calitatile tehnice de exploatare ale acestuia, in primul rind caracterul lin al mersului, calitatile de tractiune, stabilitatea,maniabilitatea si durabilitatea .
Suspensia automobilelor este compusa din:-elemente elastice
-dispozitivele de ghidare
-elementele de amortizare
Elementele elastice contribuie la micsorarea sarcinilor dinamice verticale,provocind oscilatiile caroseriei cit mai suportabile pentru pasageri si care sa nu dauneze incarcaturii care se transporta.
Dispozitivele de ghidare transmit componentele orizontale ale fortelor dintre roti si drum,si momentele acestor forte,la caroserie,determinand si caracterul deplasarii rotilor in raport cu caroseria automobilului si in raport cu drumul.
Elementele de amortizare au rolul de a amortiza oscilatiile care iau nastere,evitind aparitia fenomenului de rezonanta.
In unele cazuri suspensia automobilului cuprinde un element de stabilizare care micsoreaza inclinarea tranzversala a partii suspendate a automobilului.
Pentru asigurarea unui confort corespunzator, parametrii suspensiei trebuie sa fie alesi tinandu-se cont de anumite conditii stabilite de teoria suspensiei,si anume:
-amplitudinea masei suspendate se reduce cu atat mai mult cu cat raportul dintre masa suspendata si cea nesuspendata este mai mare.Acesta explica avantajul puntilor articulate fata de cele rigide si folosire mai intens a primelor tipuri la automobilele cu confort sporit.
-pulsatia oscilatiilor proprii ale sistemului este cu atit mai mica cu cat rigiditatea elementului elastic este mai mica, adica arcul este mai elastic.
-rigiditatea puntii din fata sa fie mai mica decat a puntii din spate.In timpul mersului, automobolul abordeaza obstacolele prin rotile din fata,iar dupa o intarziere data de timpul de parcurgere al ampatamentului,de puntea din spate.In acest caz,cu toata intarzierea atacului puntii din spate,rotile din spate ajung din urma in miscarea verticala rotile din fata,deoarece perioada lor de oscilatie este mai scurta si se anuleaza oscilatiile de galop(oscilatiile in plan longitudinal).
Suspensiile automoilelor se clasifica dupa tipul dispozitivului de ghidare,dupa tipul elementului elastic si dupa tipul caracteristicii suspensiei.
Dupa tipul dispozitivului de ghidare suspensiile pot fii dependente si independente.
a) Suspensie dependenta b) Suspensie independenta
Suspensia dependentă este caracterizată printr-o legatura rigidă intre roţile din dreapta şi din stânga , iar ridicarea sau coborârea unei roţi , produsă de denivelările căii , provoacă schimbarea poziţiei şi pentru cealaltă roată
La suspensia independentă lipseşte legătura directa dintre roţile automobilului iar schimbarea poziţiei unei roţi nu influenţează şi cealalta roată .
Suspensia independentă prezintă faţă de suspensia dependentă avantajele : inbunătaţirea confortului prin reducerea masei nesuspendate ; ţinuta de drum mai bună deoarece deplasările roţilor nu se influenţează reciproc ; micşorarea oscilaţiilor de ruliu ale caroseriei şi mărirea stabilitaţii automobilului
După tipul elementului elastic , suspensiile se clasifică în suspensii cu elemente : metalice , pneumatice , hidropneumatice şi mixte .
După tipul caracteristicii elastice suspensiile pot fi : suspensii cu caracteristică liniară şi suspensii cu caracteristică în trepte sau progresivă.)
Caracteristica lineara a unei suspensii reprezinta variatia deformatiei a elementului elastic in functie de sarcina care produce aceasta sageata
2.2 FUNCŢIUNILE MECANISMULUI DE GHIDARE
Dispozitivele de ghidare transmit componentele orizontale ale forţelor dintre roţi şi drum, şi momentele acestor forţe la caroserie ,determinînd şi caracterul deplasării roţilor in raport cu caroseria automobilului şi in raport cu drumul.
În figura se reprezintă forţele datorită interacţiunii dintre roţi şi drum precum şi momentele acestor forţe.
Forţele verticale Z şi momentele Mx se transmit la caroserie prin intermediul elementului elastic al suspensiei .
Mecanismul de ghidareal rotilor asigura pozitia corecta a rotilor fata de sol .
Aceasta se poate face ghidind corect o punte rigida la care rotile din partea stinga sunt conectate la rotile din partea dreapta sau pentru puntile articulate fiecare roata este ghidata independent fata de cea opusa a aceleiasi punti.
Mecanismul de ghidare permite unei punti rigide sa efectueze doar doua miscari din cele sase posibile celelalte patru fiind anulate.La roata singulara mecanismul de ghidare va permite o singura miscare.
2.3 GEOMETRIA DIRECŢIEI ŞI POSIBILITĂŢI DE REGLARE
2.3.1 Unghiurile roţii
Scopul unghiului de fuga este practic sa permita roţilor din faţă sa se auto-centreze în timp ce sunt supuse fortei din viraje. Prea mare şi puteţi obţine ceea ce este cunoscut sub numele de “wheel shimmy”. Acest lucru se intampla atunci când roţile din faţă se balanseaza lateral rapid si reduc aderenta cu suprafata. Prea mic si masina va supravira. Unghiul de fuga este ajustat prin alunecarea bratelor triunghiulare din faţă pe balama. Pentru a creşte unghiul, glisaţi bratul de sus inapoi sau pe cel de jos înainte sau un pic din fiecare, faceti opusul pentru a reduce unghiul de fuga. Este foarte dificil de măsurat unghiul de fuga aşa că este mai mult un caz de incercari repetate pentru a obţine setarea corectă. Cel mai bun punct de plecare ar fi ambele brate în centrul balamalei fiind un unghi pozitiv construit în mod natural.
Unghiul de carosaj este unghiul de cadere al roţii cand se priveste din din faţa sau din spatele masinii. Există trei unghiuri posibile, pozitiv, neutru şi negativ. În cazul în care partea de sus a roţii înclină înspre centrul masinii unghiul este negativ. Daca roata este vertical unghiul este neutru şi dacă roata se înclină in afara unghiul este pozitiv.
Bibliografie
Untaru,M.ş.a. Calculul şi construcţia automobilelor. E.D.P., Bucureşti, 1982.
1. Untaru M., Campian V., Peres Gh., s.a. Constructia si calculul autovehiculului. Universitatea din Brasov 1989.
2. Untaru M., Campian V., Peres Gh., s.a. Dinamica autovehiculului. Universitatea din Brasov 1988.
3. Campian V., s.a. Automobile. Universitatea din Brasov 1989.
4. Untaru M., Seitz N., Peres Gh., s.a. Calculul si constructia automobilelor. Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1982.
5. Marincas D., Abaitanci D., Fabricarea si repararea autovehiculelor rutiere. Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1982.
6. Abaitanci D., Fabricarea si repararea autovehiculelor – indrumar de laborator. Universitatea din Brasov 1987.
7. Tecusan N., Ionescu E., s.a. Tractoare si automobile. Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1993.
8. Catalog general de rulmanti. Editura Pubim Pres. Brasov 1993.
9. Culegere de STAS-uri. Universitatea din Brasov 1987.
Preview document
Conținut arhivă zip
- cca suspensia 3 brate.bak
- cca suspensia 3 brate.dwg
- Punte Rigida 3 Brate - Suspensie Autoturism.doc
- Suspensie.bak
- Suspensie.dwg
- suspensie 3 brate.doc