Puntea spate Opel Astra

Capitolul I.

1. Genaralitaţi.

1.1 Rol. Cerinţe. Clasificare.

În funcţie de soluţia generală de organizare a automobilului, puntea din spate poate fi motoare sau nemotoare.

Puntea din spate nemotoare are rolul de a prelua forţele ce apar intre roţi si drum si momentele reactive pe care le transmite cadrului sau caroserilei.

Puntea din spate motoare asigură – in plus faţa de puntea nemotoare – transmiterea momentului motor de la transmisia longitudinală la roţile motoare.

Pentru transmiterea forţelor verticale si a forţelor din planul căii de rulare se utilizeaza carterul punţii motoare sau o grindă rigidă la punţile cu suspensie dependentă a roţilor (punţi rigide) sau un ansamblu de bare articulate la punţile cu suspensie independentă.

Pentru transmiterea momentului motor la roţi, punţile cuprind urmatoarele mecanisme: Transmisia principală, diferenţialul si transmisia la roţile motoare.

Puntea din spate trebuie să satisfacş o serie de condiţii dintre care: să asigure transmiterea forţelor si a momentelor reactive ce apar între roţile punţii şi drum cadrului sau caroserile automobilului; să aibă dimensiuni de gabarit cât mai mici pe verticală pentru a se obţine garda la sol cât mai mare;

să fie uşoară, contrubuind in acest fel la micşorarea maselor nesuspendate ale automobilului şi la îmbunataţirea confortabilitaţii; să prezinte soluţii tehnologice simple şi costuri reduse; să asigure o durată de funcţionare mare, întreţinere uşoară şi siguranţa în funcţionare.

1.2. Ghidarea roţilor punţilor rigide nemotoare.

Asemenea punţi se întalnesc de obicei la unele autoturisme cu tracţiune pe puntea din faţă. Avantajul principal al lor constă într-o construcţie simplă pentru mecanismele de ghidare si pentru suspensie. Pentru a se obtine greutăţi cât mai mici pentru partea aflată sub suspensie grinda punţilor din spate nemotoare se execută din tablă ambutisată sub forma unor grinzi cu pereţi subţiri sau tubulară. Mai rar grinda puntii se realizeaza prin forjare din oţel cu secţiunea în dublu T sau I.

Construcţia unei punţi motoare rigide cu grinda punţii realizată din tablă ambutisată sau sudată este prezentată in figura de mai sus. Grinda 2 a punţii are partea centrala curbată in jos pentru a permite coborarea centrului de greutate al automobilulzui. La capete sunt imbinate prin presare axele roţilor din spate. Ghidarea punţii se face prin suportul triunghiular 1 montat articulat între grinda punţii şi caroseria autoturismului şi prin barele de reacţie 5. În acest caz suspensia este realizată cu arcuri elicoidale 4 şi amortizoare telescopice 3.

La construcţia din figura ,,10.42,, grinda punţii este realizata dintr-o bară tubulară 5 ghidată prin suporţii 3. suporţii 3 sunt articulaţi la unul din capete din grinda 5 iar cu celălalt de bara de torsiune 2 (ce repreyintă elementul elastic al suspensiei) montată în tubul 4, fix pe lonjeroanele 1 ale caroseriei automobilului.

Capitolul II.

2. Puntea posterioara autoturism Opel Astra

Corpul punţii posterioare a automobilului PEUGEOT 206 este compus dintr-o bară de oţel, de care sunt prinse, prin lagăre, ambele braţe oscilante longitudinal. În bara de oţel se află un stabilizator (doar la unele modele), care este cuplat printr-o îmbinare dinţată cu ambele braţe oscilante longitudinal. Aceasta micşoreaza înclinarea caroseriei la abordarea virajelor, cât şi la ridicarea rotii posterioare din interiotul virajului.

Suspensia de la puntea posterioară este constituită din două bare de torsiune, cuplate de braţele oscilante longitudinal, dispuse cu câte un amortizor hidraulic fiecare. Butucii roţilor au o umplutură permanantă de vaselină şi de aceea, ca şi întreaga punte posterioară, nu necesită întretinere.

Rulmenţii roţilor posterioare nu necesita întreţinere şi nu sunt reglabili