Reductor

ÎNTRODUCERE

Elaborarea acestui proiect contribuie la consolidarea materiei teoretice a bazelor proiectării maşinilor, conceperea mai profundă a procesului calcul – proiectare – executare a organelor de maşini şi acumularea cunoştinţelor necesare pentru elaborarea proiectelor de curs la disciplinele de specialitate şi a celui de diplomă.

Funcţionarea oricărui reductor este însoţită de uzură, care este un proces de modificare treptată a dimensiunilor şi a formei pieselor la frecare.

Uzura poate avea loc, cînd între suprafeţele de contact nimeresc particule dure, care deteriorează metalul.

Pentru funcţionarea normală a maşinii este necesar de asigurat un regim stabil de temperatură, deoarece degajarea abundentă de căldură şi evacuarea proastă a căldurii pot provoca defecte.

Căldura degajată înrăutăţeşte calitatea lubrifianţilor, fapt ce provoacă uzura.

Se numeşte reductor, mecanismul format din transmisii dinţate sau melcate şi serveşte pentru transmiterea relaţiei de la arborele motorului la arborele motorului la arborele maşinii de lucru.

Reductorul este un mecanism care micşorează viteza unghiulară şi măreşte momentul de rotaţie în mecanismele cu acţiune de la motorul electric la maşina de lucru.

Reductorul are menirea de a micşora viteza şi corespunzător de a mări momentul relaţiei a arborelui în comparaţie cu cel condus.

Angrenajele conice se referă la tipurile de angrenaj cu axe concurente.

Dezavantajele: randamentele mai scăzute, executatrea mai complicată în legătură cu forma conică a roţii este mai dificilă. În legătură cu apariţia forţelor axiale este nevoie de o fixare mai complexă a arborelui.

Reductorul pe larg se întrebuinţează în diferite ramuri ale industriei constructoare de maşini, de aceea există şi mai multe tipuri de maşini.

Pentru a micşora dimensiunile organelor de maşini, în industria constructoare de maşini întrebuinţează motoarele – reductoarele ce constau dintr-un agregat în care sunt unite motorul şi reductorul.

l ANALIZA CINEMATICĂ A MECANISMULUI DE ACŢIONARE

1.1 Alegerea motorului electric

Determinăm puterea necesară OL din cadrul maşinii proiectate Pot ,[ kW]

unde Ft este forţa de tracţiune a OL, Ft =2,0[kN]; ν este viteza liniară a OL, ν =1,6m/s.

=2∙1,4 = 2,8[ kW]

Determinăm randamentul total a MA,

unde este randamentul cuplajului , = 0,979;

- randamentul angrenajului conic , (reductor cu roţi dinţate conice),

primim =0,965;

a –randamentul transmisiei pri angrenajcilindric(transmisia deschisa),primim =0,915 ;

- randamentul unei perechi de rulmenţi, primim =0,992 ;

= 0,979 ∙ 0,965 ∙ 0,915 ∙ 0,92=0,82;

Determinăm puterea necesară ME - ,[ kW]:

Determinarea puterii nominale a :ME - Pnom , [kW ]:

Valoarea puterii nominale a ME se alege după următorul criteriu :

Deci = 4,0[kW ].

1.1.5.Alegem pralabil tipul motorului electric.

Tab. 1.1

Tabelul 1.1 Caracteristica tehnică a motoarelor electrice alese

Nr. Modelul motorului electric Caracteristica tehnică

Puterea nominală, [kW] Turaţia asincronă, [rot/min-1] Turaţia nominală, [rot/min-1]

1 4AM112MB6Y3 4,0 1000 950

2 4AM100L4Y3 1500 1430

1.2 Determinarea şi distribuirea raportului de transmitere al MA.

1.2.1 Determinăm turatia arborelui OL- nol,[min-1]

n_ol=(60∙〖10〗^3∙v_ol)/(•D_ol )

unde: vol- este viteza OL, vol=1,6[m/s];

D- diametrul OL,D=320[mm];

[min-1]

.Determinarea in prealabil a raportului de transmitere a mecanismului de actionare.

;

Determinarea rapoartelor de transmitere ale treptelor MA:

,

unde , sunt rapoartele de transmitere ale reductorului şi, respectiv, ale transmisiei prin curea.

În conformitate cu tabelul [ tab. 2.2 pag. 25] acceptăm

Deoarece valoarea este inclusă în limitele recomandate pentru cazul transmisiei prin curea, în corespundere cu tabelul 2.2 din [I] pagina 25, acceptăm prima varianta a motorului electric. Astfel, în final, alegem motorul electric 4AM13256Y3 cu puterea nominală [kW] şi turaţia nominală [min-1].