Reductor conic cu dantură dreaptă

Elaborarea acestui proiect contribuie la consolidarea materiei teoretice a bazelor proiectării maşinilor, conceperea mai profundă a procesului de calcul – proiectare – executare a organelor de maşini şi acumularea cunoştinţelor necesare pentru elaborarea proiectelor de curs la disciplinele de specialitate şi a celui de diplomă.Funcţionarea oricărui reductor este însoţită de uzură, care este un proces de modificare treptată a dimensiunilor şi a formei pieselor la frecare. Uzura poate avea loc, cînd între suprafeţele de contact nimeresc particole dure, care deteriorează metalul.Pentru funcţionarea normală a maşinii este necesar de asigurat un regim stabil de temperatură, deoarece degajarea ambundentă de căldură şi evacuarea proastă a căldurii pot provoca defecte. Căldura degajată înrăutăţeşte calitatea lubrifianţilor, fapt ce accelereaza uzura. Se numeşte reductor, mecanismul format din transmisii dinţate sau melcate şi serveşte pentru transmiterea relaţiei de la arborele motorului la arborele maşinii de lucru.Reductorul este un mecanism care micşorează viteza unghiulară şi măreşte momentul de rotaţie în mecanismele cu acţiune de la motorul electric la maşina de lucru.Angrenajele conice se referă la tipurile de angrenaj cu axe concurente.

Reductoarele conice poseda urmatoarele dezavantaje: randamentele mai scăzute, executatrea mai complicată în legătură cu forma conică a roţii este mai dificilă. În legătură cu apariţia forţelor axiale este nevoie de o fixare mai complexă a arborelui.Reductorul pe larg se întrebuinţează în diferite ramuri ale industriei constructoare de maşini, de aceea există şi mai multe tipuri de maşini. Pentru a micşora dimensiunile organelor de maşini, în industria constructoare de maşini se întrebuinţează motoarele – reductoarele ce constau dintr-un agregat în care sunt unite motorul şi reductorul.

1 ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC ŞI CALCULUL CINEMATIC AL ACȚIONĂRII ELECTROMECANICE.

1.1 Alegerea motorului electric

1.1.1 Determinăm puterea necesară organului de lucru (OL) din cadrul maşinii proiectate [kW]:

unde este forţa de tracţiune a OL, [kN];

–viteza lineară a OL, [m/s].

[kW].

1.1.2 Determinăm randamentul orientativ al mecanismului de acţionare (MA),

unde –randamentul cuplajului, acceptăm

–randamentul angrenajului reductorului (reductor cu roţi dinţate conice), acceptăm

–randamentul unei perechi de rulmenţi, acceptăm

–randamentul transmisiei prin angrenaj cilindric (transmisia deschisă), acceptăm

1.1.3 Determinăm puterea necesară pe arborele motorului electric (ME) [kW]:

[kW].

1.1.4 Determinăm puterea nominală a ME – [kW].

În conformitate cu recomandările [*, pag.13] şi în corespundere cu [*, tab. S3, anexa 2], acceptăm în continuare [kW].

1.1.5 Alegem prealabil tipul motorului electric.

Deoarece pentru [kW] îi corespunde mai multe tipuri de ME cu număr diferit de turaţii, în conformitate cu recomandările din pag.13 în prezenta lucrare vor fi folosite unul din motoarele electrice asincrone cu fregvențele 1000 sau 1500 rotație min.

Tabelul 1.1 – Caracteristica tehnică pentru doua variante de ME alese prealabil.

Vari-

anta Modelul ME Caracteristica tehnică

Puterea nominală

[kW]

Turaţia asincronă

[min-1]

Turaţia nominală

[min-1]

1 4AM90L6Y3 1.5 1000 935

2 4AM80B4Y3 1500 1415

1.2 Determinarea şi distribuirea raportului total de transmitere al MA

1.2.1 Determinăm turaţia arborelui OL – [min-1]:

unde –viteza lineară a OL, [m/s]

D-diametrul rolelor, [mm]

[min-1].

1.2.2 Determinăm rapoartele de transmitere ale MA pentru ambele variante de ME, şi :

1.2.3 Determinăm rapoartele de transmitere ale treptelor MA:

unde sunt rapoartele de transmitere ale reductorului şi, respectiv, ale transmisiei prin angrenaj cilindric deschis, În conformitate cu recomandările pag.14 şi în corespundere cu tab. 2.2, pag.15 acceptăm

Din relaţia de mai sus determinăm valorile şi pentru cele două variante propuse.