Reglarea Automata a Debitului

Imagine preview
(6/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Reglarea Automata a Debitului.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 37 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ing. Cusutura Paul

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Mecanica

Cuprins

NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1
OBIECTUL ŞI IMPORTANŢA AUTOMATIZĂRII 1
DEZVOLTAREA AUTOMATIZĂRII LA NOI IN TARĂ 2
SISTEME DE REGLARE AUTOMATA 3
NOŢIUNI FUNDAMENTALE ASUPRA 3
SISTEMELOR DE REGLARE AUTOMATĂ 3
COMPONENŢA UNUI SISTEM DE REGLARE AUTOMATA(SRA) 3
REGIMURI DE FUNCŢIONARE ALE SRA 7
PERFORMANTE IMPUSE SRA 8
MĂSURI PENTRU ASIGURAREA PERFORMANTELOR 14
CLASIFICAREA SRA 15
AUTOMATIZĂRI 17
AUTOMATICĂ ŞI AUTOMATIZARE 17
REGLAREA AUTOMATĂ A PRINCIPALELOR 20
PARAMETRI TEHNOLOGICI 20
REGLAREA DEBITULUI 22
TRADUCTOARE DE DEBIT 23
NOŢIUNI GENERALE 23
TRADUTOARE DEBIT METRICE CU DIAFRAGMĂ 24
TRADUCTOARE ROTAMETRICE 27
TRADUCTOARE DEBITMETRICE DE INDUCTIE 29
PROTECŢIA MUNCII 31
BIBLIOGRAFIE 35

Extras din document

A. OBIECTUL ŞI IMPORTANŢA AUTOMATIZĂRII

Mecanizarea proceselor de producţie — reprezentând introducerea maşinilor şi mecanismelor în cadrul acestor procese — a constituit o etapa esenţiala în dezvoltarea tehnicii proceselor respective si a condus la uriaşe creşteri ale productivităţii muncii. Totodată, datorită mecanizării s-a redus considerabil efortul fizic depus de om în cadrul proceselor de producţie, întrucât maşinile motoare — denumite si maşini de forţă — asigura transformarea diferitelor forme de energie din natura (energia combustibililor, energia hidraulica etc.) in alte forme de energie (mecanica, electrica etc.), direct utilizabile pentru acţionarea maşinilor-unelte care executa operaţiile de prelucrare a materiilor prime şi a semifabricatelor.

După etapa mecanizării, omul îndeplineşte in principal funcţia de conducere a proceselor tehnologice de producţie. A conduce un proces tehnologic înseamnă a dirija mari cantităţi de energie în conformitate cu un obiectiv urmărit — respectiv producerea anumitor bunuri materiale, cheltuind în acest scop cantităţi de energie foarte mici.

Operaţiile de conducere nu necesita decât un efort fizic redus (întrucât aceste operaţii se executa prin butoane sau manete, de la panouri sau pupitre de comanda), dar necesita un efort intelectual important. Astfel, de exemplu, conducerea unui laminor poate necesita transmiterea unui foarte mare număr de comenzi — de ordinul sutelor sau miilor — în decursul unui interval de câteva ore, ceea ce poate provoca oboseala şi erori.

Pe de alta parte, unele procese tehnice se desfăşoară atât de repede, încât viteza de reacţie a unui operator uman este insuficienta pentru a se transmite comanda necesara în timp util.

Astfel, de exemplu, in cazul apariţiei unui scurtcircuit pe o linie dintr-un sistem electroenergetic, este necesara deplasarea în fracţiuni de secunda a întrerupătoarelor de la capetele liniei defecte, pentru a se evita distrugeri şi a se preîntâmpina extinderea efectelor scurtcircuitului la alte instalaţii electroenergetice din sistemul respectiv.

Se constata astfel ca la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de producţie (si a instalaţiilor în care se desfăşoară aceste procese) devine necesar ca şi o parte din funcţiunile de conducere sa fie transferate unor echipamente si aparate destinate special acestui scop, reprezentând echipamente si aparate de automatizare.

Ţinând seama de considerentele expuse, rezulta ca automatizarea poate

fi definita ca domeniul ştiinţei şi tehnicii care studiază principiile si echipamentele prin intermediul cărora conducerea proceselor tehnologice poate fi asigurată fără participarea directa a omului. Omul rămâne insă cu supravegherea generala a funcţionarii instalaţiilor automatizate şi cu adoptarea deciziilor şi soluţiilor de perfecţionare şi optimizare.

Ca si mecanizarea, automatizarea conduce la creşteri importante ale productivităţii muncii. In tarile socialiste, aceste creşteri asigura ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, in timp ce in tarile capitaliste creşterea productivităţii rezultata prin automatizare măreşte profiturile proprietarilor de uzine si determina intensificarea şomajului.

B. DEZVOLTAREA AUTOMATIZĂRII LA NOI IN TARĂ

In anii regimului democrat-popular au fost create condiţiile pentru introducerea automatizării in economia naţională, a tării noastre, datorita politicii partidului şi statului de dezvoltare in ritm rapid a industriei pentru asigurarea bazei tehnico-materiale a construirii socialismului in tara noastră.

Succese importante in domeniul automatizării au fost obţinute in decursul ultimelor trei cincinale, prin creşterea considerabila a gradului de dotare a economiei naţionale cu mijloace de automatizare, prin dezvoltarea intensa a concepţiei proprii si prin realizarea in tara a echipamentelor de automa¬tizare la nivelul celor produse pe plan mondial.

Echipamente de automatizare moderne si de o larga diversitate sunt elaborate si produse de institute de cercetare-proiectare si de numeroase întreprinderi din tara noastră, printre care se numără : Institutul de Cercetare Ştiinţifică si Inginerie Tehnologica pentru Automatizări, Tehnica de Calcul şi Telecomunicaţii (IPA-TC-T), Întreprinderea de elemente de auto¬matizare (IEA) — Bucureşti Întreprinderea Automatica — Bucureşti, Întreprinderea de calculatoare electronice — Bucureşti, Întreprinderea Electromagnetica — Bucureşti, Întreprinderea Electrotehnica — Bucureşti, Întreprinderea Electroaparataj — Bucureşti, Întreprinderea de elemente pneumatice de automatizare şi măsura — Bârlad, Întreprinderea de panouri şi tablouri electrice — Alexandria, Întreprinderea de aparataj electric si de instalaţii — Titu, Întreprinderea de aparate electrice de măsura — Timişoara.

Din gama larga de echipamente de automatizare de concepţie proprie, produse de industria tarii noastre, fac parte : sistemul unificat electronic de reglare pentru procese rapide UNIDIN, variatoarele de turaţie V 1, V 3 si convertizoarele de putere cu tiristoare CPT (pentru reglarea automata a turaţiei si curentului motoarelor electrice), sistemul unificat de reglare pentru procese lente SEROM, echipamentul pentru controlul si supravegherea automata a proceselor de producţie ECAROM-800, minicalculatoarele si microcalculatoarele INDEPENDENT 100, CORAL, M8 si M18, sistemele unificate de comutaţie statica USILOG, sistemul unificat de telemecanică UNITEL, sistemul de transmitere de date TELEROM, echipamentele de afişaj cota şi comanda numerica pentru maşini-unelte NUMEROM sistemul de semnalizare SEMNAL etc.

SISTEME DE REGLARE AUTOMATA

A. NOŢIUNI FUNDAMENTALE ASUPRA

SISTEMELOR DE REGLARE AUTOMATĂ

COMPONENŢA UNUI SISTEM DE REGLARE AUTOMATA (SRA)

a. Elemente şi mărimi în automatică

Prin sistem de reglare automata (SRA) se înţelege un ansamblu format intr-o instalaţie tehnologica si dintr-un număr de aparate si echipamente de automatizare, care asigura funcţionarea automata a instalaţiei tehnologice respective.

Se constată astfel ca instalaţia tehnologica (IT) intervine ca un ele¬ment component al sistemelor de reglare automata (SRA); evident, in componentă SRA intra si alte elemente, prezentate în subpragraful b.

In automatica, pentru reprezentarea grafica a SRA se folosesc scheme de elemente (denumite si scheme funcţionale sau scheme-bloc), In care fiecare element este reprezentat de regula printr-un dreptunghi, iar mărimile fizice transmise intre elemente — sau care acţionează din exterior asupra elementelor sunt reprezentate prin săgeţi.

Fisiere in arhiva (1):

  • Reglarea Automata a Debitului.doc

Alte informatii

Proiect REGLAREA AUTOMATĂ A DEBITULUI.. este bun