Cuprins
- 1. ASPECTE GENERALE ... 5
- 1.1. DEFINIREA ȘI CLASIFICAREA SISTEMELOR DE ACȚIONARE HIDRAULICĂ .. 5
- 1.2.PRINCIPALELE COMPONENTE ALE SISTEMELOR DE ACTIONARE HIDROSTATICE. SIMBOLIZAREA COMPONENTELOR 6
- 2. TIPURI DE MAȘINI ȘI UTLAJE CARE FOLOSESC ACȚIONĂRI HIDRAULICE ... 7
- 2.1. POMPE SI MOTOARE CU ROTI DINTATE .. 7
- 2.2. POMPE SI MOTOARE HIDRAULICE CU PALETE . 8
- 2.3. POMPE SI MOTOARE CU PISTOANE AXIALE . 11
- 2.4. MOTOARE HIDRAULICE CU PISTOANE ÎN TRANSLAȚIE (CILINDRI HIDRAULICI) 13
- 3. ETAPELE DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA ACȚIONĂRILOR CU CILINDRU HIDRAULIC .. 15
- 3.1. PREDIMENSIONAREA CILINDRULUI 15
- 3.1.1. Alegerea grupei de presiuni de lucru .. 15
- 3.1.2. Din caracteristicile cineto-statice ale echipamentului de acționat și caracteristica de lucru se deduc: 16
- 3.1.3. Calculul ariei necesare a pistonului: ... 16
- 3.1.4. Calculul alezajului pistonului: . 16
- 3.1.5. Alegerea cilindrului hidraulic ... 16
- 3.1.6. Calculul ariilor suprafețelor de acționare și a volumelor de ulei necesare celor 2 curse (dus - întors): .. 17
- 3.1.7. Calculul presiunii efective necesare pe cilindru: ... 18
- 3.2. PREDIMENSIONAREA NECESARULUI DE DEBIT ÎN SAH ... 18
- 3.3. PREDIMENSIONAREA REȚELEI HIDRAULICE .. 18
- 3.3.1. Deducerea ariei de curgere necesare: .. 18
- 3.3.2. Calculul DN de curgere al rețelei hidraulice: . 18
- 3.3.3. Alegerea conductei hidraulice .. 18
- 3.3.4. Recalcularea vitezei reale de curgere a uleiului: 19
- 3.3.5. Evaluarea naturii curgerii și a pierderilor specifice de presiune pe rețea (conducte): 19
- 3.3.6. Pierderea de presiune pe întreaga rețea: ... 20
- 3.3.7. Pierderea totală de presiune pe rețea: . 20
- 3.3.8. Calculul presiunii necesare la pompa acționării: ... 20
- 3.4. DIMENSIONAREA POMPEI ACȚIONĂRII . 21
- 3.4.1. Alegerea tipului constructiv: 21
- 3.4.2. Alegerea turației nominale (nnom) la azul pompei: . 21
- 3.4.3. Calculul cilindreei teoretice a pompei: 21
- 3.4.4. Se alege din catalog pompa astfel încât: .. 21
- 3.4.5. Se calculează cilindreea reală necesară funcție de randamentul volumic al pompei alese: 22
- 3.4.6. Calculul debitului pompei: .. 22
- 3.4.7. Calculul puterii la azul pompei: .. 22
- 3.4.8. Calculul momentului la azul pompei: . 22
- 3.5. ALEGEREA S.E. CONFORM CARACTERISTICII DE LUCRU ... 23
- 3.6. RELUAREA CALCULULUI CARACTERISTICILOR CINEMATICE ALE CILINDRULUI ... 23
- 3.6.1. Debitul la cilindru: 23
- 3.6.2. Viteza mazimă asigurată: . 23
- 4. ETAPELE DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA ACȚIONĂRILOR CU MOTOR ROTATIV CU CILINDREE FIXĂ .. 23
- 4.1. ALEGEREA PRELIMINARĂ A MOTORULUI HIDRAULIC 24
- 4.1.1. Alegerea grupei de presiuni de lucru .. 24
- 4.1.2. Din caracteristica de lucru a organului de lucru acționat se deduc: 24
- 4.1.3. Calculul cilindreei necesare a motorului: ... 24
- 4.1.4. Alegerea motorului hidraulic ... 25
- 4.1.5. Calculul presiunii efective necesare la motor: 25
- 4.2. CALCULUL NECESARULUI DE DEBIT ÎN SAH 26
- 4.3. PREDIMENSIONAREA REȚELEI HIDRAULICE .. 26
- 4.3.1. Deducerea ariei de curgere necesare: .. 26
- 4.3.2. Calculul DN de curgere al rețelei hidraulice: . 26
- 4.3.3. Alegerea conductei hidraulice .. 26
- 4.3.4. Recalcularea vitezei reale de curgere a uleiului: 27
- 4.3.5. Evaluarea naturii curgerii și a pierderilor specifice de presiune pe rețea (conducte): 27
- 4.3.6. Pierderea de presiune pe întreaga rețea: ... 28
- 4.3.7. Pierderea totală de presiune pe rețea: . 28
- 4.3.8. Calculul presiunii necesare la pompa acționării: ... 29
- 4.4. DIMENSIONAREA POMPEI ACȚIONĂRII . 29
- 4.4.1. Alegerea tipului constructiv: 29
- 4.4.2. Alegerea turației nominale (nnom) la azul pompei: . 29
- 4.4.3. Calculul cilindreei teoretice a pompei: 29
- 4.4.4. Se alege din catalog pompa astfel încât: .. 29
- 4.4.5. Se calculează cilindreea reală necesară funcție de randamentul volumic al pompei alese: 30
- 4.4.6. Calculul debitului pompei: .. 30
- 4.4.7. Calculul puterii la azul pompei: .. 30
- 4.4.8. Calculul momentului la azul pompei: . 31
- 4.5. ALEGEREA S.E. CONFORM CARACTERISTICII DE LUCRU ... 31
- 4.6. RELUAREA CALCULULUI CARACTERISTICILOR CINEMATICE ALE MOTORULUI . 31
- 4.6.1. Debitul la motor: ... 31
- 4.6.2. Turația mazimă asigurată: ... 31
- 5. CONCLUZII REFERITOARE LA UTILIZAREA SISTEMELOR DE ACȚIONARE HIDRAULICĂ PE MAȘINI ȘI UTILAJE ÎN PREZENT. . 32
- 6. BIBLIOGRAFIE 35
Extras din proiect
1. ASPECTE GENERALE
1.1. DEFINIREA ȘI CLASIFICAREA SISTEMELOR DE ACȚIONARE HIDRAULICĂ
Prin sistem de acționare hidraulică se înțelege un ansamblu format din elemente care realizează transformarea energiei mecanice în energie hidraulică, energie ce este transmisă la locul de utilizare, unde aceasta se transformă din nou în energie mecanică.
Transformarea energiei mecanice în energie hidraulică se realizează prin intermediul unei pompe, în timp ce transformarea energiei hidraulice în energie mecanică se realizează prin intermediul unui motor hidraulic. Transmiterea energiei hidraulice de la pompă la motor se realizează prin intermediul unui lichid de lucru (de cele mai multe ori se folosește uleiul mineral special).
În funcție de energia preponderentă în sistem sistemele hidraulice se clasifică în două mari grupe:
a)sisteme hidrostatice, la care energia energia hidraulică preponderentă este cea datorată presiunii statice. în acest caz în sistem se folosesc pompe și motoare hidraulice volumice alternative (care funcționează pe baza variației volumului ocupat de către lichidul de lucru).
b)sisteme hidrodinamice, la care energia preponderentă este cea cinetică, datorată presiunii dinamice. În acest caz se folosesc pompe centrifuge și turbine hidraulice
Clasificarea sistemelor hidrostatice de acționare se poate realiza după următoaele criterii se bază:
- modul în care se realizează circulația lichidului în sistem;
- energia hidraulică preponderentă a lichidului de lucru;
- tipul pompei hidraulice;
- tipul motorului hidraulic;
- tipul mișcării elementului de execuție (liniară, de rotație);
- modul de acționare al elementelor de comandă (manual, mecanic, electric,hidraulic).
După modul în care se realizează circulația uleiului, sistemele hidraulice pot fi:deschise (fig. 1.1a); și închise (fig. 1.1b).
La sistemele hidraulice deschise, pompa (2) aspiră lichidul de lucru din rezervorul (3), iar lichidul refulat de către motorul hidraulic (5) se întoarce, de asemenea, în rezervorul (3).
La sistemele hidraulice închise, pompa (2) aspiră uleiul refulat de către motorul (5), pe care îl trimite din nou în motor.
în funcție de energia preponderentă a fluidului de lucru, sistemele hidraulice de acționare pot fi:
- hidrostatice, la care energia fluidului de lucru este preponderent de presiune;
- hidrodinamice, la care energia preponderentă a fluidului de lucru este cinetică.
Fig.1.1.- Tipuri de sisteme hidraulice. a-deschise; b-închise;
1-motor de antrenare; 2-pompă hidraulică; 3-rezervor; 4-aparatură de distribuție, reglare și control; 5-motor hidraulic; 6-organ de execuție.
1.2.PRINCIPALELE COMPONENTE ALE SISTEMELOR DE ACTIONARE HIDROSTATICE. SIMBOLIZAREA COMPONENTELOR
Principalele componente care intră în structura sistemelor de actionare hidrostatice si rolul acestora sunt următoarele: Pompele hidraulice (volumice) (PH) - sunt ansamble care imprima mediului hidraulic de lucru energie hidrostatica caracterizata prin presiune (pP) si debit (QP). Ele receptioneaza energia mecanica produsa de o masina de forta si caracterizata de momentul Mi si turatia ni si o transforma în energie hidrostatica. Aproape toate pompele sunt actionate în miscare de rotatie. Motoarele hidrostatice (MH) - sunt ansamble care primesc energia hidrostatica produsa de pompa hidraulică (presiune X debit) si o transforma în energie mecanica de rotatie (moment X turatie) la motoarele rotative sau de translatie (forta X viteza) la motoarele hidraulice liniare (cilindri de forta), pentru antrenarea mecanismului actionat al organului de lucru (OL).
Motoarele hidraulice rectilinii (cilindri hidraulici) sunt din punct de vedere constructiv de tip cilindru - piston, motiv pentru care se mai numesc si cilindri de forta.
Din punctul de vedere al modului în care se realizeaza actionarea, respectiv al modului în care agentul motor actioneaza pe fetele pistonului, cilindri de forta pot fi: cu simplu sau cu dublu efect.
Bibliografie
- Prof. univ. dr. ing. Simion Popescu ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
- Călărașu D., Scurtu D., Sisteme de acționare hidraulică, Editura CERMI
- ACȚIONĂRI HIDRAULICE CLASICE, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
- Prof. dr. Manea Mitică / Prof. Manea Elena , Aspecte generale privind acționările hidraulice
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sistem de actionare hidraulica.pdf