Cuprins
- Tema proiect 2
- Introducere 5
- Cap I Partea mecanica
- Forte de franare 6
- Determinarea fortelor de franare 7
- Partile component ale sistemului ESP 8
- Carcasa interioara a unui system ESP 12
- Montarea senzorilor 14
- Functionarea sistemului ESP 15
- Cap II Actionarea electrica hidraulica si pneumatica a sisitemului ESP
- Scema electrica de comanda a electrovalvei 18
- Scheme de montaj ESP
- ESP cand presiunea este constanta 19
- ESP cand presiunea creste 20
- ESP cand presiunea scade 21
- Cap III Software ESP
- Obiectivul lucarii 22
- Interfete digitale de intrare 23
- Interfete digitale de iesire 27
- Programarea PLC-ului 28
- Principiu de functionare 35
- Principalele date tehnice ale senzorului 37
- Variaţia mărimii acceleraţiei măsurate de sensor 39
- Avantaje 42
- Dezavantaje 43
- Bibliografie 44
Extras din proiect
Desen executie montarea senzorilor COD RA2013-00-01
Tema proiect
Sa se proiecteze sistemul mecatronic ESP (program electronic de stabilizare) al unui automobil avand in vedere urmatorii parametri:
• Tipul autovehicului-Opel Astra1.4
• Numar locuri-5
• Tractiune fata
• Pneuri-175/70R13
• P=44[KW]
• Ampantament=2517[mm]
• Encartament=1430[mm]
• Lungimea-4051[mm]
• Latimea-1696[mm]
• Inaltimea-1410[mm]
• Greutatea gol-1010[kg]
• Ga-1500[kg]
• Viteza maxima-160km/h
Schema bloc al sistemului mecatronic ESP este prezentata in figura urmatoare:
Cerinte:
• Forta totala actionata in sistemul de franare
• Forte de franare
• Momente de franare
• Detalii sisteme de franare
• Desen executie sistem ESP
• Schema electrica de comanda a electrovalvei
• Descrierea functionarii hidraulice
• Software ESP
Introducere
Începerea producţiei de serie al programului electronic de stabilitate ESP în Europa cu zece ani în urmă a fost o piatră de hotar în dezvoltarea de sisteme de control de frână. Bosch a fost un actor major în dezvoltarea de conducere a acestui sistem de siguranţă activă şi în 1995, a devenit primul furnizor în întreaga lume pentru ESP.
Numeroase studii recente de credit ESP cu până acum fiind cele mai de succes sistem de siguranţă activă de automobile.
De la începerea producţiei de serie Bosch-a extins continuu, potenţialul de ESP care acum permite integrarea unor noi caracteristici de securitate şi comoditate.
Denumirea tehnica a sistemului este ESP, adica Electronic Stability Program, denumire ce sugereaza destul de bine utilitatea sa. Faptul ca cele mai multe astfel de sisteme instalate pe autovehicule sunt fabricate de Bosch a determinat insa popularizarea sa sub numele ESP, cel pe care producatorul de dispozitive electronice auto l-a instituit inca din 1987, cand a inceput sa-l dezvolte alaturi de Mercedes-Benz.
Mercedes a creat si patentat inca din 1959 un dispozitiv care impiedica pierderea tractiunii rotilor, prin actionarea asupra franelor sau motorului.
Si BMW a creat cam in aceeasi perioada un sistem de control al tractiunii care avea acelasi rol. Din punctul de vedere al echiparii modelelor de serie, putem vorbi despre o noua similitudine, anul 1992 fiind cel in care atat Mercedes, cat si BMW au introdus ESP-ul, ambele fiind realizate cu ajutorul companiei Robert Bosch GmbH, cea care si-a inregistrat marca ESP
Capitolul I
Forte de franare
In figura urmatoare sunt prezentate fortele si momentele care actioneaza asupra unei roti.
Ga-greutatea aferenta rotii franate
Ff-forta tangential ce actioneaza asupra rotii franate
Xf-forta de franare
Mf-momentul de franare
Mr-momentul de rezistenta
Determinarea fortelor si momentelor de franare:
Ga=1500kg
Ga=1500*g=1500*9.81=14715N
Ff-forta de franare
Ff=Ga*ρ=14715*0.7=10300.5N
Ρ=0.7-coeficient de aderenta a drumului
hg-inaltimea centrului de greutate
A=2517
a=1500
b=A-a=1017.
Bibliografie
Calcule si constructia autovehiculelor rutiere-Gh.Fratila
Atlas reductoare
Mihai Gafiteanu-organe de masini
Alexandru Jura-mecanisme
Mariana Haltelman-Materiale utilizate in constructia de masini
Internet-wikipedia
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sisteme Mecatronice. ESP.docx