Studii și Cercetari Privind Implementarea Conceptului TPM în Industria Auto din România

Domeniu: Mecanică

Conține 11 fișiere: doc

Pagini : 211 în total

Cuvinte : 57056

Mărime: 4.19MB (arhivat)

Publicat de: Andrei P.

Puncte necesare: 13

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. Gheorghe Obaciu

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

CUVÂNT ÎNAINTE 2
1. INTRODUCERE 5
2. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRIOR ÎN DOMENIUL TPM 10
2.1. Aspecte generale în problematica TPM (Managementul total
productiv)
10
2.1.1. Mentenanţa, activitate de bază pentru menţinerea condiţiilor optime de producţie
14
2.1.2. Moduri de organizare a mentenanţei 15
2.1.3. Importanţa pentru mentenanţă a normelor TS 16949, QS-9000, VDA 6.1 şi ISO 9001/2000
19
2.2 Principalele abordări în lucrări actuale 21
2.2.1. Ţelurile mentenanţei 27
2.2.2. Scopul TPM 27
2.2.3. Factorii care influenţează TPM şi interacţiunea acestora 29
2.2.4. Fazele implementării TPM 31
2.2.5. Rezultate concrete in urma implementării TPM 32
2.3. Creşterea rolului mentenanţei în sistemele de producţie 33
2.4. Mentenanţa ca proces continuu de schimbare 34
2.5. Managementul de clasă mondială ca excelenţă în managementul mentenanţei
37
2.6. Relaţia dintre fiabilitate şi mentenanţă 39
2.7. Elemente de statistică economică utilizabile în studii de mentenanţă 42
2.8. Concluzii 48
2.9. Scopul şi obiectivele tezei 49
3. CONTRUBUŢII TEORETICE PRIVITOARE LA APLICAREA TPM 51
3.1. Procesele derulate de departamentul mentenanţă 51
3.1.1. Procese directe 52
3.1.2. Procese indirecte, planificarea şi conducerea mentenanţei 53
3.2. Strategii de mentenanţă 61
3.2.1. Elementele componente ale unei strategii 61
3.2.2. Tipuri de strategii şi alegerea strategiei optime 64
3.3. Factorii şi indicatorii care determină performanţa în mentenanţă 65
3.3.1. Eliminarea pierderilor (Muda) 65
3.3.2. Creşterea eficienţei brute a echipamentului (O.E.E.) 70
3.3.3. Indicatori tehnici ai activităţii de mentenanţă 72
3.3.4. Cei cinci paşi ai bunei funcţionări – Conceptul 5S 73
3.3.5. Studiul celor 5S 74
3.3.6. Implementarea celor 5S 78
3.4. Metodica de cercetare statistică a aplicării TPM în industrie 79
4. CERCETAREA STATISTICĂ A STADIULUI DE APLICARE A TPM ÎN IDUSTRIA AUTO DIN ROMÂNIA 82
4.1. Stabilirea obiectivelor 82
4.2. Realizarea bazei de sondaj 84
4.3. Extragerea eşantionului 86
4.4. Elaborarea chestionarului şi obţinerea datelor 87
4.5. Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor 91
4.6. Concluzii 121
4.7. Verificarea ipotezelor 125
4.8. Recomandări 127
5. IMPLEMENTAREA TPM ÎNTR-O COMPANIE FURNIZOARE DE
SUBANSAMBLURI PENTRU INDUSTRIA AUTO 128
5.1. Instrumente de management 128
5.2. Utilizarea instrumentelor de asigurare a calităţii 130
5.3. Rolul suportului IT 132
5.4. Strategia generală de implementare a TPM printr-un proiect pilot 143
5.5. Etapele parcurse pentru introducerea TPM 146
5.5.1. Etapa de pregătire a proiectului 146
5.5.2. Etapa de analiză a situaţiei de plecare 149
5.5.3. Elaborarea conceptului aplicativ 154
5.5.4. Etapa de implementare 158
5.6. Monitorizarea şi instituţionalizarea 179
5.7. Rezultate obţinute. Concluzii 179
6. CONCLUZII FINALE ŞI CONTRRIBUŢII ORIGINALE 182
6.1. Concluzii generale 182
6.2. Contribuţii originale 186
6.3. Direcţii viitoare de continuare a cercetărilor 188
7. BIBLIOGRAFIE 189
8. GLOSAR 197

Extras din proiect

1. INTRODUCERE

Necesitatea de a realiza activităţi de mentenanţă porneşte de la faptul că există procese de uzură. Uzura este un proces tehnic, care se referă la modificări geometrice şi de material ale componentelor utilajelor.

Uzura poate fi:

a. naturală

- uzură mecanică;

- coroziune;

- îmbătrânire;

- oboseală.

b. nenaturală:

- aceste uzuri sunt datorate în special factorului uman (reducerea parametrilor de funcţionare prin exploatare ne adecvată, distrugeri, etc.)

Mentenanţa are ca obiect o paletă largă de domenii de activitate, ceea ce a determinat şi existenţa unor puncte de vedere diferite, uneori, în legătură cu acest concept.

De aceea, ca noţiuni de referinţă trebuie luate cele precizate în norma DIN 31051, care a reglementat definiţia mentenanţei, pentru toate domeniile de activitate, fiind bazată pe termenii generali: întreţinere, inspecţie, revizie.

Norma DIN 31051 defineşte şi noţiunea de Mijloc de producţie ca fiind drept totalitatea mijloacelor tehnice pe care le conţine sistemul. În timpul exploatării şi chiar în afara acesteia, aceste mijloace tehnice îşi pierd calităţile şi funcţiile iniţiale, pe care le-au avut atunci când erau noi. De aceea, ele sunt, în acelaşi timp, şi obiecte ale mentenanţei.

Clasificarea care se face, de obicei, din punct de vedere funcţional este valabilă şi din punctul de vedere al mentenanţei. Astfel, şi din această perspectivă, mijloacele de producţie pot fi clasificate în: maşini-unelte şi echipamente tehnologice, echipamente logistice, aparate de măsură şi control, echipamente informatice şi componente de infrastructură.

Întreţinerea se referă la măsuri de păstrare şi menţinere a stării proiectate ideale şi cuprinde activităţi de tipul: curăţare, ştergere, ungere, reglaj.

Inspecţia cuprinde măsuri de evaluare a situaţiei momentane şi presupune o verificare a stării clădirilor, utilajelor şi instalaţiilor din punct de vedere tehnic, în principal a pieselor de uzură cu scopul prevenirii deranjamentelor în fluxul de producţie şi planificării corecte a intervalelor de mentenanţă.

Revizia presupune măsuri de repunere a mijloacelor de producţie în starea lor iniţială şi se realizează prin înlocuirea sau recondiţionarea unor piese de schimb. Se elimină astfel piesele uzate ale utilajelor.

Fig. 1.1 Legătura dintre întreţinere, inspecţie, revizie şi uzura componentelor

Pentru a nu deveni prea greoaie şi dificil de înţeles pentru operatorii din domeniu, norma DIN îşi propune să definească doar câteva noţiuni de bază ale mentenanţei, astfel că ea nu se adresează doar specialiştilor.

În practică, separarea clară a celor trei noţiuni este mai dificilă deoarece, spre exemplu, la o activitate de întreţinere planificată se pot observa în acelaşi timp probleme ce ţin de controlul uzual, aşadar de inspecţie. Personalul care face aceste inspecţii trebuie să fie bine calificat, spre deosebire de personalul ce face doar lucrări de întreţinere zilnice sau săptămânale.

Fără a putea trasa o delimitare rigidă a cuprinsului celor trei componente, o grupare, în sensul celor de mai sus, este realizată în figura 1.1

Cerinţele de bază pentru calificarea personalului ce face inspecţie sunt:

- Cunoştinţe de specialitate în mentenanţă dar şi în procese de producţie;

- Practica de mai mulţi ani în întreprindere;

- Cunoştinţe despre influenţele diferitelor programe de producţie.