Cuprins
- Capitolul 1- Criterii care stau la baza elaborării proceselor tehnologice 6
- 1. Analiza desenului de execuţie şi tehnologicitatea piesei 6
- 2. Stabilirea tipului de producție 9
- 3. Alegerea metodei de obținere a semifabricatului 10
- 4. Stabilirea succesiunii preliminare a operațiilor și fazelor 11
- 5. Determinarea adaosului de prelucrare 14
- 6. Stabilirea modului de orientare a semifabricatului 16
- 7. Alegerea mașinilor unelte 17
- 8. Alegerea sculei așchietoare 19
- 8.1. Alegerea materialului pentru scule 19
- 8.2. Alegerea sculelor 20
- 9. Stabilirea parametrilor regimului de așchiere 22
- 9.1 Calculul regimului de aşchiere la strunjire 22
- 10. Normarea tehnica 34
- 11. Intocmirea documentației tehnologice 48
- Planul de operații 48
- Capitolul 2 -Managementul operaţional al proiectului 50
- 1. Date inițiale 50
- 1.2. Condițiile generale 50
- 2. Analiza proiectului de producție 51
- 2.1. Structura de dezagregare a produsului (S.D.P.) 51
- 2.2. Structura de dezgregare a lucrărilor (S.D.L.) 53
- 2.3. Planul de producție director (P.P.D.) 56
- 3. Parametri de programare și conducere a producției 59
- 3.1. Determinarea tipului de producție 59
- 3.2. Stabilirea formei de organizare a producției: 61
- 3.3. Calculul numarului de mașini unelte 62
- 3.4.Calculul lotului de fabricație optim: 64
- 3.5. Stabilirea lotului de fabricație economic 71
- 4. Varianta I 72
- Programarea și conducerea producției în resurse nelimitate și fară date impuse 72
- 4.1. Calculul lotului optim de transport 72
- 4.2. Calculul lotului economic de transport 74
- 4.3. Durata ciclului de producție 75
- 4.4. Perioada de repetare a loturilor 75
- 4.5. Calculul costului de producție 76
- 4.6. Elaborarea programelor de lucru 80
- 5.Varianta II 85
- Programarea și conducerea producției în condiții de resurse limitate și cu date impuse. 85
- 5.1. Identificarea resurselor de producție 85
- 5.2. Stabilirea structurii de organizare a atelierului de producție 88
- 5.3. Elaborarea rețelei logice a proiectului de producție 89
- 5.4. Managementul în funcție de durată 92
- 5.5. Managementul in functie de resurse 92
- 5.6. Selectarea scenariului optim 93
- 5.7. Corelarea scenariului optim cu PPD 93
- 6. Calculul costului de producție (varianta II) 95
- 7. Amplasarea optimală a resurselor în atelier 101
- 7.1. Metoda verigilor 101
- 8.Compararea variantelor 108
- 8.1. În funcţie de numărul de resurse şi gradul de utilizare 108
- 8.2. În funcţie de durata ciclului de producţie 108
- 8.3.În funcţie de costul total de producţie 109
- Concluzii 110
- Capitolul 3-Ergonomia spațiului de lucru 112
- 1. Definirea ştiinţei ergonomiei.Modul de acţiune 112
- 1.1. Conceptul general al ergonomiei. Scurt istoric. Definiţie 112
- 1.2. Obiectul de studiu al ergonomiei. Forme aplicative ale ergonomiei 114
- 1.3 Legile ergonomiei 116
- 1.4. Realizarea interdisciplinară a cercetărilor ergonomice 117
- 1.5. Organizarea ergonomică a muncii. Principiile economiei de mişcare 118
- 2. Abordarea sistemului uman în ergonomie 124
- 2.1. Prezentarea generală a corpului omenesc 124
- 2.3. Solicitarea posturală 126
- Bibliografie 130
- Anexa 1 132
- Anexa 2 149
Extras din proiect
Capitolul 1- Criterii care stau la baza elaborării proceselor tehnologice
1. Analiza desenului de execuţie şi tehnologicitatea piesei
In desenul de execuţie sunt evidenţiate forma, dimensiunile, condiţiile tehnice pentru obiectul de fabricat, elementele componente. Desenul de execuţie va conţine toate datele necesare proiectării proceselor tehnologice de fabricaţie a piesei; acest lucru insemnanad: numărul minim de vederi şi secţiuni necesare reprezentării clare a construcţiei piesei, cu înţelegerea tuturor detaliilor de forma, precum şi cotelor, toleranţele şi condiţiile tehnice privind precizia formei şi precizia reciprocă a suprafeţelor; prescripţiile de rugozitate pentru toate suprafeţele ce se prelucrează; indicaţii privind calitatea materialului şi a metodei de obţinere a semifabricatului; unele indicaţii tehnologice privind prelucrarea mecanică a piesei, asamblarea, tratamente termice intermediare, duritatea piesei, condiţiile de control final, etc. Desenul de execuţie gresit sau incomplet conduce la proiectarea necorespunzătoare a proceselor tehnologice şi la apariţia rebuturilor. Pentru a se evita acest lucru, înainte de a se efectua proiectarea procesului tehnologic se impune, studierea amănunţită a desenului de execuţie, şi dacă este cazul, de comun acord cu proiectantul produsului se vor face corecturile necesare.
Conform reprezentării, suprafeţele sunt cilindrice interioare și exterioare, suprafețe conice scurte cât si suprafețe plane. Pentru o imagine mai clara asupra acestora se prezintă tabelul:
Tabel 1.1.
Suprafata Tipul suprafetei Dimensiunea caracteristică principală Rugozitate
[µm] Treapta de tolerantă Abateri de forma
S1 Cilindrică exterioară Φ45 1,6 IT6 0,01
S2 Cilindrică interioară Φ27 3,2 IT7 Φ0,025 A
S3 Cilindrică interioară Φ32 12,5
S4 Cilindrică interioară Φ39 6,3 IT11 Φ0,025 A
S5 Cilindrică interioară Φ35 3,2 IT8
S6 Canal de pană 5x3,3x17,5 3,2
S7 Teșitură 3x10° 1,6
- Schița pentru identificarea suprafețelor este atașata la Anexa 2.
b) Reprezentarea rugozităților se face conform noilor standarde: Ra 25;
Semnul rugozităților înscrise pe desen (√) indică prelucrarea obligatorie a suprafețelor pentru obținerea rugozităților;
c) Toleranţele aparţin: SREN 22768-1,2, fiind relevante toleranțele pentru suprafețele funcționale:
- Ø 27 clasa de tolerantăa a alezajului este IT7
- Ø 32 clasa de tolerantă a alezajului este IT8
- Ø 39 clasa de tolerantă a alezajului este IT11
- Ø 35 clasa de tolerantă a alezajului este IT8
- Ø 35 clasa de tolerantă a diametrului exterior este IT6
d) Abaterea de la concentricitate a suprafețelor cu cota 27 si Φ35 față de suprafața de rotație A este 0,025mm; iar abaterea de la cilindricitate a suprafeței A este de 0,01mm. Abaterea de la simetrie a pereților laterali ai canalului de pană este de 0,012mm.
Luând în calcul aspectele enumerate mai sus rezultă că pieasa are un grad de complexitate redus.
Tehnologicitatea reprezintă proprietatea unei piese de a putea fi realizată ușor și cu costuri reduse. Tehnologicitatea se referă în principal la două aspecte; la fabricație și exploatare.
- Prin urmare atunci când vorbim de tehnologicitate de fabricație ne referim la masura în care produsul poate fi obținut cu un cost minim al execuţiei, cu un volum redus de muncă, cu un consum scăzut de materiale, etc.
Referindu-ne la conceptul de tehnologicitate de fabricație a piesei din cazul de fată,vom aprecia că aceasta se evaluează pe baza urmatoarelor aspecte:
- Forma constructivă a piesei este simplă (aspect care evidentiază masura în care piesa prezintă suprafete ușor realizabile prin diverse procedee de prelucrare, ușor accesibile sculelor așchietoare)
- În cazul piesei de fată se poate evidenția existența unor elemente ale acesteia care să poata fi utilizate ca bază de măsurare( suprafețele frontale) , bază de orientare sau bază de fixare (suprafața cilindrica exterioară), fiind posibilă masurarea ușoară a dimensiunilor ce caracterizează piesa.
Ținând cont de analiza formei piesei, poziției reciproce a axelor și suprafețelor, de accesibilitatea suprafețelor de prelucrat se întocmește următorul tabel pentru a evidenția cât de ușor pot fi prelucrate suprafețele ce compun piesa.
Bibliografie
Abrudan I. „Ingineria şi Managementul Sistemelor de Producţie”,
Editura Dacia, Cluj Napoca, 2002;
Ackoff R. L „Bazele cercetării operaţionale”, Editura Tehnică, Bucureşti 1975
Baltac V., Davidoviciu A. “Cercetarea şi proiectarea asistată de calculator în
industria construcţiilor de maşini”., Editura Academiei, Bucureşti, 1987
Cuzmin Ghe., Mitu Ş. „Prelucrări mecanice şi maşini-unelte”, Ed. EVRICA,
Braila, 1998
Dobre I. Dobre, Mustaţă F „Simularea proceselor economice”, Editura
Inforec, 1996;
Gheorghiţă M „Modelarea şi simularea proceselor economice”, Curs, Centrul editorial poligrafic A.S.E., Bucureşti, 1994;
Grandjean E. “Principii de ergonometrie”, Ed. Științifică, 1972
Izvercianu Monica Elemente de marketing, Editura Solnes, Timişoara, 2002
Ioan Lungu Proiectarea tehnologiilor de prelucrare prin aşchiere. Îndrumar de laborator”. Ovidius University Press, 1998.
Ioan Lungu Toleranţe şi control dimensional”. Ovidius University
Press, 1999.
Victor Ernest Masek “Designul și calitatea vieții”, Ed. Științifica și enciclopedică, 1988
Melnic L.V., Zăgan R., „Cercetări operaţionale”, Note de curs,
Chircor M Constanţa, 2004;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiul Tehnico-Economic Privind Proiectarea unui Proces si Sistem de Productie pentru un Produs de Tip Bucsa.docx