Cuprins
Capitolul 1
Alegerea semifabricatului. Materiale si procedee de obtinere 4
Capitolu 2
Stabilirea itinerarului tehnologic .7
Capitolul 3
Stabilirea echipamentului necesar efectuarii operatiilor ..14
Capitolul 4
Determinarea dimensiunilor intermediare si adaosului de prelucrare .26
Capitolul 5
Determinarea regimurilor de aschiere 33
Capitolul 6
Efectuare normei tehnice 43
Capitolul 7
Intocmirea documentatiei tehnice ..45
Bibliografie ..49
Extras din document
Stabilirea itinerariului tehnologic
La stabilirea succesiunii de desfășurare a operațiilor care compun procesul tehnologic se ține seama se anumite principii de bază:
- primele operații ale procesului tehnologic sunt cele care creează bazele tehnologice ce vor servi ulterior la prelucrarea celorlate suprafețe ale piesei. De exemplu la prelucrarea mecanică a coloanei bazele tehnologice sunt găurile de centrare care materializează axa geometrică a piesei și suprafețelor frontale de la care pleacă baza de cotare, diametrele fiind date referitoare axei piesei.
- operațiile de degroșare în cursul cărora se înlătură cea mai mare parte a adaosului de prelucrare se îndepărtează la începutul procesului tehnologic.
- operațiile de finisare se efectuează spre sfârșitul procesului de prelucrare mecanică.
Se ține cont de aceste principii pentru că în timpul operațiilor de degroșare, adaosul fiind mai mare, adâncimea de așchiere deci și forțele de așchiere cresc corespunzător, ceea ce duce la deformarea intensivă a sistemului tehnologic introducând erori de prelucrare care sunt înlăturate treptat în timpul operațiilor succesive de finisare. La operațiile de finisare adâncimile de așchiere sunt mici, de asemenea ca și forțele și deformațiile. Suprafețele care au precizia cea mai mare, rugozitatea cea mai fină se prelucrează ultima dată pentru evitarea deteriorării suprafeței. Se va ține seama de modul de cotare a piesei din desen. Se prelucrează mai întâi suprafețele care sunt baze de măsurare (de la care pleacă cotele care determină poziția altor suprafețe) după aceea celelalte suprafețe a căror poziție este determinată de cotele sus amintite.
Suprafețele cărora li se impun condiții severe de poziție relativă se recomandă să se prelucreze dintr-o singură așezare a piesei evitând apariția erorilor de așezare.
Capitolul 1
Alegerea semifabricatului.Materiale si procedee de obtinere
Piesa de realizat este o piesa cilindrica de tip arbore.
Pentru realizarea arborelui se alege ca material C45 STAS 880 - 80 dintr-o bara Ø45x310.
Deformarea plastica este metoda de prelucrare aplicata metalelor si aliajelor in scopul obtinerii unor semifabricate sau produse finite. Deformarea materialelor este permanenta, fiind realizata in stare solida la cald sau la rece.
Metoda prezinta o serie de avantaje, dintre care se amintesc:
- se obtin produse cu proprietati mecanice superioare celor turnate;
- se obtine o structura cu cristale fine;
- consum minim de metal;
- precizie mare;
- posibilitatea realizarii unor piese cu forme complexe.
- proprietati mecanice imbunatatite datorita unei structuri omogene si mai dense
-precizie mare de prelucrare (mai ales la deformare plastica la rece)
Dintre marile dezavantaje ale metodei amintim costul ridicat al masinilor si instalatiilor si utilizarea unor forte mari de deformare. Prelucrarea prin deformare plastica are o aplicabilitate din ce in ce mai larga deoarece piesele si subansamblurile sunt tot mai solicitate din punct de vedere mecanic.
Pentru obtinerea unei piese finite dintr-un semifabricat exista mai multe posibilitati de abordare a succesiunii operatiilor de prelucrare. Dar nu orice succesiune de operatii poate asigura indeplinirea conocmitenta a celor trei criterii care stau la baza elaborarii proceselor tehnologice.
Un principiu de baza care trebuie respectat la elaborarea proceselor tehnologice il constituie mentinerea, pe cat posibil, a acelorati baze tehnologice.
Un aspect important care trebuie avut in vedere la elaborarea proceselor tehnologice este gradul de detaliere a acestora pe operatii si faze de prelucrare.
O caracteristica importanta a deformarii la rece o constituie faptul, ca deformarea odata începuta nu continua la aceeasi tensiune. Pentru a continua deformarea este necesara cresterea continua a tensiunii.
Astfel, deformarea plastica duce la cresterea rezistentei la o urmatoare deformare plastica, marind limita de elasticitate, limita de curgere, rezistenta la rupere si duritatea acestuia, dar scade plasticitatea materialului, rezistenta la coroziune, conductibilitatea termica.
Deformarea se considera plastica daca eforturile unitare datorate fortelor de prelucrare tehnologica sunt peste limita de curgere conventionala (efortul unitar caruia ii corespunde o deformare remanenta de 0,2% .
Deformarea plastica se realizeaza prin deplasarea relativa a atomilor în pozitii noi de echilibru stabil. Principalele moduri prin care se produce deformarea plastica sunt: alunecarea si maclarea.
In elaborarea procesului tehnologic pentru reperul dat se va folosi principiul concentrarii operatiilor. Concentrarea tehnica a operatiilor se bazeaza pe executarea unui numar mare de prelucrari: elementare, succesive, la un singur loc de munca, pastrand, de regula, aceeasi orientare si fixare a piesei. Procesul tehnologic astfel proiectat contine, de regula, un numar mare de operatii cu faze multiple si, in cadrul fiecarei operatii, semifabricatul sufera transformari importante ale formei si dimensiunilor.
Bibliografie
1. C. PICOȘ, ș.a. - Calculul adaosului de prelucrare și a regimurilor de așchiere, Editura tehnică București, 1974
2. A.VLASE, ș.a. - Regimuri de așchiere, adaosuri de prelucrare și norma tehnică de timp, volumul I-II, Editura tehnică București, 1983-1985
3. AL. CHIȘIU, ș.a. - Organe de mașini, ediția a II-a, Editura didacică și pedagogică, București, 1981
4. https://www.totalmateria.com/subgroup.aspx?LN=RO&id1=280604&db=S (accesat in 12.12.2019)
5. http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/OTELURI-CARBON213.php) (accesat in 16.12.2019)
6. http://www.mec.tuiasi.ro/ro/images/OMM/Tabele_OM_1_2016.pdf (accesat in 19.12.2019)
7. http://old.unitbv.ro/Portals/45/Admitere/Master/5%20MARASCU%20KLEIN (accesat in 20.12.2019)
8. https://www.securitateamunciissm.ro/protectia-muncii.html (accesat in 21.12.2019)
9. http://www.monitoruljuridic.ro/act/norme-tehnice-din-3-februarie-2006-privind-intretinerea-repararea (accesat in 22.12.2019)
10. https://www.researchgate.net/publication/321731416_Imbunatatirea_calitatii_si_fiabilitatii_proceselor_tehnologice_de_presare_la_rece_prin_proiectare_asistata_si_simulare_pe_calculator (accesat in 23.12.2019)
11. https://www.boschrexroth.com/en/xc/products/product-groups/assembly-technology/index (accesat in 24.12.2019
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tehnologia constructiilor de masini.docx