Tehnologia Fabricării Produselor

Domeniu: Mecanică

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 69 în total

Cuvinte : 7127

Mărime: 690.76KB (arhivat)

Publicat de: Ioan Claudiu Văduva

Puncte necesare: 9

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Capitolul 1. Analiza documentaţiei de execuţie. 3
1.1. Rolul funcţional al piesei în cadrul ansamblului din care face parte. 3
1.2. Codificarea (notarea) suprafeţelor componente ale piesei. 3
1.3. Condiţii tehnice impuse piesei. 4
1.4. Materialul piesei. Caracteristici. 4
1.5. Tehnologicitatea piesei. 6
Capitolul 2. Estimarea semifabricatului optim pentru piesă. 7
2.1. Metode şi procedee de obţinere a semifabricatului. 7
2.2. Adoptarea metodei şi procedeului economic de obţinere a semifabricatului. 9
2.3. Elemente tehnologice de bază ale procedeului optim ales. 10
2.4. Adoptarea din normative a adaosurilor totale de prelucrare şi întocmirea schiţei semifabricatului optim pentru piesă. 11
Capitolul 3. Stabilirea itinerariului tehnologic de execuţie a piesei. 14
3.1. Metode şi procedee de generare a suprafeţelor componente ale piesei. 14
3.2. Stabilirea itinerariului tehnologic de execuţie a piesei. 15
Capitolul 4. Stabilirea adaosurilor de prelucrare şi a dimensiunilor intermediare. 18
4.1. Metoda analitică. 18
4.2. Metoda experimental statistică. 21
Capitolul 5. Determinarea dimensiunilor semifabricatului. 22
Capitolul 6. Stabilirea regimurilor de prelucrare. 23
6.1. Metoda analitică. 23
6.2. După normative. 40
Capitolul 7. Stabilirea normelor de timp. 65
Capitolul 8. Stabilirea maşinilor-unelte necesare şi a încărcării lor. 69
Capitolul 9. Estimarea variantei optime a procesului proiectat. 72
Bibliografie. 73

Extras din proiect

Capitolul 1. Analiza documentaţiei de execuţie.

1.1. Rolul funcţional al piesei în cadrul ansamblului din care face parte.

Reperul face parte din clasa de piese bucşe. Ea are rolul de a susţine alte organe de maşini(rulmentii), nu transmite mişcare, se montează pe carcase pe care se prinde cu patru şuruburi cu cap hexagonal.

1.2. Codificarea (notarea) suprafeţelor componente ale piesei.

În figura de mai jos se va realiza codificarea piesei pe care se vor nota suprafeţele componente ale piesei.

Fig. 1. Codificarea piesei.

SRE – suprafaţă de revoluţie exterioară;

SRI – suprafaţă de revoluţie interioară;

T – teşituri;

D – degajări;

G – găuri;

SF – suprafeţe frontale;

SP – suprafeţe plane.

1.3. Condiţii tehnice impuse piesei.

Cod Formă Dimensiunea principală Treaptă de precizie Ra [ ]

Toleranţa de formă Toleranţa de poziţie Alte caracteristici

SRE1 conica

1.4. Materialul piesei. Caracteristici.

Materialul piesei este un oţel carbon, de tipul OL50 STAS 880-88.

1.4.1. Caracteristici mecanice.

Proprietăţi mecanice

Rp02 [N/mm2] Rm[N/mm2] A5[%] KCU[J/cm2]

280 490-610 21 -

1.4.2. Caracteristici chimice.

Compoziţie chimică

C[%] Mn[%] Si[%] S[%] P[%]

0,3 0,85 <0,4 <0,055 <0,055

1.4.3. Caracteristici tehnologice.

Parametrii tratamentului termic

Recoacere Normalizare Călire

T,0C Mediu T,0C Mediu T,0C Mediu

680-700 cuptor 840-870 aer 830-860 ulei

Materialul piesei este un oţel cu destinaţie generală pentru organe de maşini, medii solicitate mecanic, tratate termic sau termochimic. Materialul piesei este un oţel îmbunătăţit. Oţelurile pentru îmbunătăţire sunt greu sudabile prin topire, au aşchiabilitate bună în stare normalizată.

Călibilitatea oţelurilor carbon de îmbunătăţire este redusă, sub

Oţelurile carbon în stare trasă la rece prezintă caracteristici de rezistenţă superioară datorită fenomenului de ecruisare.

Caracteristicile mecanice ale oţelurilor carbon de îmbunătăţire sunt fixate de tratamentul de revenire.

1.4.4. Masa piesei.

Masa piesei se calculează cu relaţia:

1.5. Tehnologicitatea piesei.

Reperul face parte din clasa de piese bucşe deoarece lungimea totală a piesei este mai mică decât de trei ori diametrul maxim.

Tehnologicitatea piesei este determinată de mai mulţi factori dintre care:

– prelucrabilitatea materialului piesei;

– forma piesei;

– precizia şi calitatea suprafeţelor piesei.

1.5.1 Prelucrabilitatea materialului piesei.

Prelucrabilitatea oţelului este influenţată de mai mulţi factori, dar în primul rând de compoziţia chimică a acestuia. Oţelul din care este realizată piesa are o prelucrabilitate prin aşchiere bună, dar poate fi îmbunătăţită prin tratamente termice.

Influenţa fiecărui element chimic din compoziţie este următoarea:

– manganul în proporţie de 0,8 în combinaţie cu sulful conduce la încălzire care facilitează fenomenul de facilitare a aşchiilor;