Tehnologii si Sisteme de Prelucrare 2

Imagine preview
(8/10 din 5 voturi)

Acest proiect trateaza Tehnologii si Sisteme de Prelucrare 2.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ioan Lungu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Mecanica

Cuprins

CUPRINS
CAP.I Analiza desenului de executie si a tehnologicitatii piesei . 2
1.1 Analiza desenului de executie . 2
1.2 Tehnologicitatea piesei 2
1.3 Determinarea tipului de productie . 2
CAP.II Alegerea semifabricatului, metoda si procedeul de obtinere 4
CAP.III Stabilirea succesiunii operatiilor 7
3.1 Succesiunea operatiilor 7
CAP.IV Alegerea masinilor unelte si a sculelor aschietoare . 8
4.1 Alegerea masinilor unelte . 8
4.2 Alegerea sculelor aschietoare . 8
4.2.1 Alegerea materialului pentru scule . 8
4.2.2 Sculele utilizate . 9
4.3 Parametrii geometrici ai sculelor 9
CAP.V Orientarea si fixarea semifabricatelor 10
CAP.VI Determinarea regimurilor de aschiere . 12
6.1 Calculul regimului de aschiere la strunjire . 12
6.1.1 Stabilirea adâncimii de aschiere si a numarului de treceri . 12
6.1.2 Stabilirea avansului de aschiere 12
6.1.3 Verificarea avansului 13
6.1.4 Calculul vitezei de aschiere 14
CAP.VII Normarea tehnica . 15
7.1 Normarea tehnica la operatia de strunjire . 15
7.1.1 Calculul normei tehnice pentru strunjirea de degrosare . 16
7.1.2 Calculul normei tehnice pentru strunjirea de finisare 16
CAP.VIII Întocmirea documentatiei tehnologice 18

Extras din document

CAP.I Analiza desenului de executie si a tehnologicitatii piesei.

1.1 Analiza desenului se executie

Desenul de executie al piesei trebuie sa contina toate datele necesare proceselor tehnologice de fabricare a pieselor si anume: numarul de vederi si sectiuni necesare reprezentarii clare a constructiei piesei, cu întelegerea tuturor detaliilor de forma, cotele tolerantelor acestora si conditiilor tehnice privind precizia formei si pozitia reciproca a suprafetelor. În spatiul liber al desenului trebuie înscrise, sub forma de text sau tabele, conditii tehnice de calitate pentru piesa respectiva sau alte caracteristici necesare executiei piesei care nu rezulta din desenele propriu-zise.

- Denumirea piesei: Flansa ovala

- Clasa de precizie mijlocie

- Rugozitatea suprafetelor indicata pe desen: ;

- Desenul prezinta abateri de la cilindricitate, abateri de bataie radiala si frontala.

- Materialul prescris este OLC45 (STAS 880-80) care se foloseste pentru piese tratate termic, de rezistenta ridicata si tenacitate medie.

Caracteristicile mecanice ale materialului:

- rezistenta la rupere Rm = 700 N/mm2;

- duritate HB = 200.

- compozitia chimica: C=0,42-0,50%, Mn=0,50-0,80%, P=max0,045% , S=max0,04%.

1.2 Tehnologicitatea piesei

Tehnologicitatea reprezinta proprietatea unei piese de a putea fi realizata usor si cu costuri reduse.Tehnologicitatea se refera la exploatare, adica latura utilizarii reperului si la fabricatie, adica obtinerea reperului cu un cost minim de executie, un volum redus de munca si consum scazut de materiale. Din punct de vedere al tehnologicitatii, piesa este simpla.

Forma constructiva piesei asigura posibilitatea de strângere suficienta a semifabricatului în dispozitivul masinii unelte.

Cotele functionale ale piesei sunt cele ce prezinta tolerante: f42

Proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare a pieselor se face dupa o studiere amanuntita a documentatiei tehnice a produsului ce urmeaza a fi fabricat, dupa analizarea conditiilor de precizie si de exploatare.

Se va urmari fabricarea acestei piese în limite economice favorabile: cost minimn dar productivitate maxima.

1.3 Determinarea tipului de productie

În industria constructoare de masini, tipul de productie este determinat de un ansamblu de factori independenti care caracterizeazã productia la un moment dat, dintre care cei mai importanti sunt:

- complexitatea fabricatiei;

- stabilitatea în timp a fabricatiei;

- volumul productiei;

- nivelul si formele specializarii productiei.

Dupa greutatea pe bucata si dimensiunile lor, piesele pot fi clasificate conventional în:

- piese usoare  sub 100 kg / buc.;

- piese mijlocii  100  1000 kg / buc.;

- piese grele  1000  5000 kg / buc.;

- piese foarte grele  peste 5000 kg / buc.

Tipul productiei se poate determina cu ajutorul tablelului 3.2 din [1]. Astfel piesa având greutatea m=4,3 kg (piesa usoara), iar valoarea productiei fiind de 500 bucati, avem productie de serie mica.

Fisiere in arhiva (1):

  • Tehnologii si Sisteme de Prelucrare 2.doc

Alte informatii

Tehnologii si sisteme de prelucrare Universitatea Ovidius Facultatea Inginerie Mecanica Sectia Ing.Economica in Domeniul Mecanic