Transportor Elicoidal

1.STADIUL ACTUAL SI TENDINTE IN CONSTRUCTIA DE TRANSPORTOARE-TRANSPORTORUL ELICOIDAL

1.1.Aspecte generale privind cerealele si morile de cereale in care este folosit transportorul

1.1.1.Cerealele si tehnologia lor de cultura

Cerealele cuprind plante ce apartin familiei Gramineae, importante pentru compozitia chimica a boabelor folosite in hrana oamenilor si animalelor. Din aceasta grupa fac parte graul, secara, orzul, porumbul, sorgul, meiul si orezul.

Denumirea de cereale deriva de la Ceres, zeita romana a agriculturii.

Avand boabele bogate in amidon si proteine, cerealele au constituit baza alimentatiei popoarelor dn cele mai vechi timpuri, fiecare civilizatie fiind sustinuta de o cereala proprie. In acelasi timp cerealele reprezinta baza furajarii animalelor si plante ce furnizeaza material prima pentru diferite industrii ca morarit si panificatie, de paste fainoase, gris si arpacas, bere si spirt, amidon, etc. Apoi, pe langa produsele principale mai rezulta si produsele secundare ca tarate, paie, pleava ce pot fi utilizate fie ca furaj, fie ca asternut, fie in industrie.

Datorita importantei lor, cerealele ocupa pe glob cele mai mari suprafete dintre toate plantele de cultura.

In tara noastra, dezvoltarea bazei materiale pentru agricultura, crearea de soiuri si hibrizi de inalta productivitate, pretabili la mecanizare cat si mecanizarea culturii cerealelor aproape in totalitate au condus la stabilirea suprafetelor ocupate de cereale in ultimii ani si la cresterea productiilor de cereale.

Din punct de vedere morfolo ic cerealele se caracterizeaza prin: radacini fasciculare, tulpini goale in interior, relativ scurte (100-150 cm) la cerealele paioase (grau, secara, orz, ovaz) sau pline cu maduva (porumb, sorg), frunze lanceolate, alterne, inflorescenta spic sau panicul, iar fructul o cariopsa (bobul) avand invelisul concrescut cu samanta.

In timpul perioadei de vegetatie a cerealelor se disting doua etape successive: vegetative si generative. Etapei vegetative ii corespund ca faze germinarea, formarea radacinilor si infratirea. Etapei generative ii corespund fazele de impaiere, inspicare, formarea bobului si maturitatea.

1.1.2.Graul

Graul (Triticum L) este cereala cea mai importanta din lume si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete.

Importanta lui este determinata de:

- continutul ridicat al boabelor in hidrati de carbon (68-75%) si substante probeice (12-17%) si de raportul corespunzator intre aceste sunstante, cerintelor organismului uman ;

- posibilitatea transformarii boabelor in paine si variatele produse ce se fabrica din faina de grau, care reprezinta hrana de baza pentru cea mai mare parte a populatiei globului ;

- produsele secundare (tarate, paie, pleava) repprezinta furaje valoroase pentru animale, materie prima pentru fabricile de celuloza, asternut, etc ;

- posibilitati nelimitate de a mecaniza cultura ;

- posibilitati de pastrare a boabelor timp indelungat si transportarii la distante mari, fara pericolul alterarii, fiind o marfa comerciala buna din acest punct de vedere ;

- posibilitati de cultivare in cele mai diferite climate si la altitudini pana la 4000 m (Peru) ;

- este o foarte buna premergatoare pentru culturi ;

Avand in vedere importanta deosebita pe glob se cultiva aproximativ 240 milioane hectare, suprafetele marcand o crestere insemnata in ultimii ani. Productia medie mondiala la hectar a fost de 18,9 q, mai mare cu 3,1 q fata de perioada 1966-1970. Cele mai mari suprafete cu grau se gasesc in Rusia, China, SUA,India,Australia, iar cele mai mici in Iugoslavia, Polonia, etc.

In Romania, suprafetele in ultimii 10 ani marcheaza o stabilizare in jurul cifrei de 2,1 – 2,3 milioane hectare, deci cam 23 % din suprafata arabila si 35 % din cea semanata cu cereale.

Speciile de grau se grupeaza, dupa N. Vavilov (1935) in grane diploide (14 cromozomi) , grane tetraploide (28 cromozomi) si hexaploide (42 cromozomi) , putand avea bobul imbracat sau golas. Soiurile cultivate la noi apartin speciei Triticum aestivum ssp vulgare (graul comun) grupa hexaploida, cu bobul golas (cea mai raspandita pe glob – 90 % din suprafata mondiala semanata cu grau) si Triticum durum (graul durum) , grupa tetraploida, tot cu bobul golas.

Din suprafata mondiala semanata cu grau, circa 70 % este ocupata cu soiuri de grau de toamna, pentru ca este mai productiv si suporta mai bine temperaturile scazute comparativ cu cele de primavara. Exista grane tipice de toamna si tipice de primavara. Granele de toamna tipice semanate primavara nu fructifica, pentru ca necesita temperaturi scazute (0 – 2o C) o perioada de timp pentru a putea trece din faza vegetativa in staduil generativ. El vegeteaza dar ramane in aceasta faza si daca nu este cosit va fructifica numai in anul urmator, dupa ce a trecut prin iarna, cu temperaturi scazute.

Spre deosebire de acestea granele de primavara semanate primavara fructifica normal, chiar daca vegeteaza continuu la temperaturi scazute. Ele pot fi semanate si toamna, asigurand productii mai mari decat aceleasi grane semanate primavara, daca nu sunt vatamate de temperaturile scazute de iarna.

In afara de aceste forme exista si anumite grane umblatoare, care sunt mai putin productive decat cele tipice de toamna dar mai productive decat cele de primavara.

In tara noastra se seamana mai ales grau de toamna, cel de primavara ocupand suprafete foarte restranse in zona muntilor Apuseni.

In rezolvarea problemei soiurilor de grau de toamna institutele de cercetari s-au orientat, pe de o parte spre alegerea din sortimentul mondial a celor mai valoroase soiuri, iar pe de alta parte spre crearea de soiuri autohtone, bine adaptate conditiilor climatice ale Romaniei.

Dintre soiurile straine cultivate la noi amintim Libelulla, Sara, Novosadka, Rana, Partizanka, iar dintre cele autohtone Bucovina, Dacia, Doina, Diana, Iulia, Malva, Ceres, Fundulea 29, Lovrin 32 si 34, Silvana Montana, Turda, Potaisa. Pentru graul de primavara se cultiva la noi soiul Hatri si Rubin.