Vinciuri navale

Proiect
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Mecanică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 95 în total
Cuvinte : 17802
Mărime: 19.40MB (arhivat)
Publicat de: Iancu B.
Puncte necesare: 10

Cuprins

  1. CAP. 1 VINCIURI NAVALE 1
  2. 1.1. INSTALATII NAVALE DE BORD 1
  3. 1.2. INSTALATIA DE ANCORARE 2
  4. 1.2.1. Structura instalației de ancorare [Aca, 2013a] 3
  5. 1.2.2. Mecanismele instalației de ancorare [Cea, 2000] 4
  6. 1.2.3. Mecanisme de ancorare, legare și remorcare [Aca, 2013b] 6
  7. 1.3. MECANISME DE ACŢIONARE. CONDIŢII GENERALE. [ACA, 2013C] 9
  8. 1.4. INSTALATIA DE ACOSTARE. ROL ȘI ELEMENTE COMPONENTE [TOA, 1977] 10
  9. 1.4.1. Mecanismele instalatiei de acostare [Cea, 2000] 11
  10. CAP. 2 VINCIURI DE ANCORARE 13
  11. 2.1. CONDITIILE CE TREBUIESC INDEPLINITE DE VINCIURILE INSTALATIEI DE ANCORARE [CEA, 2000] 13
  12. 2.2. MODUL DE ACTIONARE MECANISMELE INSTALATIILOR DE ANCORARE (VINCIURI) [TOA, 1977] 14
  13. 2.3. VINCIURI ȘI CABESTANE 16
  14. 2.4. SCHEMA CINEMATICĂ A UNUI VINCI DE ANCORĂ CU ACŢIONARE ELECROMECANICĂ 20
  15. 2.5. VINCIURILE PRODUSE DE MENAROM P.E.C SA 21
  16. CAP. 3 REDUCTOR DE TURAȚIE CU ROȚI DINȚATE CILINDRICE PENTRU VINCI DE ANCORARE 25
  17. 3.1. REDUCTOARELE CU ROŢI DINŢATE 25
  18. 3.1.1. Reductoare cu angrenaje cilindrice 26
  19. 3.1.2. Reductoare cu trei trepte 27
  20. 3.2. CALCULUL ANGRENAJELOR REDUCTORULUI CU ROȚI DINȚATE DIN COMPONENȚA VINCIULUI DE ANCORĂ 31
  21. 3.2.1. Geometria angrenajelor 31
  22. 3.2.2. Calculul geometric și de rezistență pentru angrenajele pentru raportul de transmitere i1=116.17 34
  23. 3.2.2.1. Calculul angrenajului format din pinionul z1 cu 17 de dinți și roata z2 cu 118 de dinți (poz. 21 și poz. 26 din desenul de ansamblu). 34
  24. 3.2.2.2. Calculul angrenajului format din pinionul z1 cu 23 de dinți și roata z2 cu 94 de dinți (poz, 18 și poz, 9 din desenul de ansamblu), 38
  25. 3.2.2.3. Calculul angrenajului format din pinionul z1 cu 21 de dinți și roata z2 cu 86 de dinți (poz, 15 și poz, 3 din desenul de ansamblu), 42
  26. 3,2,3, Calculul geometric și de rezistență pentru angrenajele pentru raportul de transmitere i2= 156,34 45
  27. 3.2.3.1. Calculul angrenajului format din pinionul z1 cu 17 de dinți și roata z2 cu 118 de dinți (poz, 21 și poz, 26 din desenul de ansamblu), 45
  28. 3.2.3.2. Calculul angrenajului format din pinionul z1 cu 18 de dinți și roata z2 cu 99 de dinți (poz, 18 și poz, 9 din desenul de ansamblu), 48
  29. 3.2.3.3. Calcululangrenajului format din pinionul z1 cu 21 de dinți și roata z2 cu 86 de dinți (poz, 15 și poz,3 din desenul de ansamblu) 51
  30. CAP. 4 STUDIU ÎN VEDEREA REPRO-IECTĂRII AL ANGRENAJELOR UNUI REDUCTOR CU ROȚI DINȚATE DIN COMPONENȚA VINCIUI DE ANCORĂ 55
  31. 4.1. CALCULUL ITERATIV AL LĂȚIMII DANTURII PENTRU CARE SE OBȚINE COEFICIENT DE SIGURANȚĂ MINIM ADMISIBIL, PREVĂZUT DE STANDARD 55
  32. Calculule pentru Raport de transmisie i1=116,17 56
  33. 4.2. CALCULUL DE REZISTENȚĂ PENTRU VALORI REMARCABILE ALE LĂȚIMII DANTURII PENTRU CARE SE OBȚINE COEFICIENT DE SIGURANȚĂ MINIM ADMISIBIL 62
  34. CAP. 5 DIAGNOZA ȘI RECONDIȚIONAREA SISTEMELOR MECANICE ALE REDUCTOARELOR 75
  35. 5.1. FORMELE ŞI CAUZELE DETERIORĂRII ANGRENAJELOR [JUL, 2005] 75
  36. 5.1.1. Ruperea dinţilor 75
  37. 5.1.2. Deteriorarea flancurilor active ale dinţilor 76
  38. 5.2. STUDII DE CAZ – DIAGNOZA ȘI RECONDIȚIONAREA SISTEMELOR MECANICE ALE REDUCTOARELOR 79
  39. 5.2.1. Inspectia și revizia Reductorului FLENDER B3 DH 10 C 79
  40. 5.2.2. Inspectia reductorului KONE THV-328H 84
  41. BIBLIOGRAFIE 88
  42. ANEXA 1. TERMINOLOGIE NAVALĂ 89
  43. ANEXA 2. STANDARDE ROMÂNE REFERITOARE LA ANGRENAJE 91

Extras din proiect

CAPITOLUL 1 Cap. 1 Vinciuri navale

1.1. Instalatii navale de bord

Navele maritime şi fluviale sunt dotate cu instalaţii de bord care asigură securitatea de navigaţie, integritatea mărfurilor transportate, condiţiile necesare pentru locuit şi pentru desfăşurarea activităţii echipajului şi pasagerilor. Instalaţiile navale pot fi împărţite în două categorii: instalaţii cu tubulaturi, respectiv instalaţii mecanice de punte [Pin, 2005].

Instalaţiile cu tubulaturi au în componenţă maşini hidropneumatice şi se utilizează la: încărcarea şi repartizarea în tancurile de marfă, descărcarea mărfurilor lichide, congelarea şi refrigerarea mărfurilor uşor perisabile, asigurarea de apă potabilă şi de spălare, evacuarea apelor uzate şi de santină, balastarea navei, stingerea incendiilor, condiţionarea aerului pentru încăperile de locuit, acţionarea hidrostatică a mecanismelor de bord, etc.

Instalaţiile mecanice de punte se utilizează pentru: ancorarea, legarea, remorcarea sau guvernarea navei, încărcarea-descărcarea mărfurilor generale, acţionarea capacelor mecanice ale gurilor de magazii şi a bărcilor de salvare, a scării de bord, etc.

Instalaţiile navale de bord pot fi clasificate după destinaţia lor, aplicabilitatea la diverse nave, felul lichidului de lucru, gradul de participare la menţinerea vitalităţii navei, etc.

Principial, instalaţiile navale de bord, pot fi structurate după următoarea schemă [Ion, 1992], [Mai, 1993]

• INSTALAŢII PRIVIND VITALITATEA NAVEI, cuprinzândin principiu: instalaţia de salvare; instalaţia de stins incendiul; instalaţia de santină; instalaţia de balast; instalaţii de radiocomunicaţie; sistemul de navigaţie şi semnalizare;

• INSTALAŢII PRIVIND FUNCŢIONALITATEA NAVEI, cuprinzândin principiu: instalaţia de guvernare; instalaţia de ancorare; instalaţia de manevră-legare; instalaţii de încărcare-descărcare a mărfurilor la/de la bord; instalaţia electrică; instalaţia de remorcare; sistemul automat de conducere şi urmărire a diferitelor procese de la bord; instalaţiile pentru manevra capacelor mecanice ale gurilor de magazii, a porţilor şi rampelor de încărcare; instalaţia de amarare a mărfurilor de la bord;

• INSTALAŢII PRIVIND CONDIŢIILE DE VIAŢĂ, cuprinzând, în principiu: instalaţii de microclimat artificial; instalaţii sanitare; sistemul de telefon la bord şi prin satelit;

• INSTALAŢII SPECIALIZATE, astfel: pentru navele petroliere (sistemele: de marfă şi curăţire; de evacuare a gazelor din tancurile de marfă; de încălzire a mărfii; de spălare a tancurilor de marfă); pentru navele de pescuit industrial (instalaţiile: drifterelor; seinerelor; traulerelor).

1.2. Instalatia de ancorare

Instalatia de ancorare are rolul de a asigura mentinerea navei la punct fix în conditii de siguranta, indiferent de conditiile hidrometeorologice și de aspectul rundului marii, și de a genera forța necesara virarii ancorei și lantului acesteia indiferent de adancimea la care acestea au fost imersate. Pe parcursul stationarii la ancora, instalatia de ancorare trebuie sa asigure preluarea fortelor de reactiune provocate de actiunea factorilor externi navei.

Asupra unei nave aflate „la ancora” actioneaza mai multe tipuri de forte exterioare: forța exterioara datorata actiunii vantului asupra partii emerse a navei, forța exterioara produsa de valurile ce lovesc opera moarta a navei și forța exterioara produsa de actiunea curentilor de apa în care stationeaza nava. Insumarea acestor forte exterioare duce la obtinerea unei forte rezultante cu componente pe orizontala și pe verticala. Componenta verticala este neglijabila din punct de vedere valoric, mai ales pe mare calma. Componenta orizontala este suficient de mare pentru a determina deplasarea navei în planul sau de actiune. Din punct de vedere al echilibrului static, nava nu se va deplasa în plan orizontal sub actiunea rezultantei fortelor exterioare daca acesteia i se va opune o forța egala și de sens contrar. Aceasta din urma forța trebuie asigurata de instalatia de ancorare pe toata perioada utilizarii sale.

Forța orizontala de echilibrare generata de instalatia de ancorare nu poate fi produsa, în lipsa unor elemente fixe, la suprafata apei – mai ales .mare deschisa, decat prin crearea unei legaturi mecanice directe cu fundul marii considerat fix. Legatura directa se realizeaza în mod efectiv prin lantul de ancora și ancora situata la capatul acestuia care coboara și se aseaza pe fundul apei. Fortele de interactiune dintre ancora și lantul acesteia cu fundul apei au drept componenta preponderenta forța de frecare care trebuie sa fie suficient de mare pentru a asigura echilibrarea fortelor exterioare ce actioneaza asupra navei. Forța de frecare produsa la nivelul fundului apei este transmisa navei prin lantul de ancora la nara ancorei ce o preia și o aplica corpului navei. Pentru ca fortele de frecare amintite sa fie suficient de mari este necesar ca asupra ancorei asezata pe fundul apei sa nu actioneze nici o forță verticala în afara de cea arhimedica proprie. Suplimentar, forța de frecare este marita și datorita afundarii ancorei în malul existent pe fundul apei precum și prin coborarea (filarea) în apa a unei lungimi de lant cat mai mari (de cca. 2…3 ori mai mare) în raport cu cea impusa strict de adancimea apei în locul respectiv.

În concluzie, prin utilizarea instalatiei de ancorare, nava este mentinuta intr-un perimetru restrans datorita legaturii flexibile dintre aceasta și fundul marii. Instalatia de ancorare trebuie sa prezinte siguranta în exploatare și sa permita actionarea mecanica de la bord.

Bibliografie

[Pin, 2005] Pintilie, Alexandru, Sinteze de proiectare navală, Editura Ovidius University Press, Constanţa, 2005

[Ion, 1992] Ioniţă, I.C. ş.a., Instalaţii navale de bord. Construcţie şi exploatare. Bucureşti, Editura Tehnică, 1992;

[Mai, 1993] Maier, V. Mecanica şi construcţia navei. Note de curs. Constanţa, UOC, 1993.

[Asro, 2012] ASRO, Standarde române referitoare la angrenaje (decembrie 6, 2012 — ASRO), disponibil online la https://standardizare.wordpress.com/2012/12/06/angrenaje/ (iunie 2015).

[Ala, 1996] Alămoreanu M., Maşini de ridicat, vol.I,II Editura Tehnică, Bucureşti,1996

[Bez, 1988] Beziris A., Bamboi Gh. Transportul maritim Vol.I,II Editura Tehnică, Bucureşti, 1988

[Cea, 2000] Ceangă V., Lungu A., Paraschivescu C., Ploieşteanu C., Instalaţii navale de punte, Editura Academica, Galaţi, 2000.

[Ion, 1980] Ioniţă C. Instalaţii de bord şi acţionări hidraulice, Universitatea Galaţi, 1980

[Pop, 1991] Popovici O., Ioan A.,, Domnişoru L., Construcţia, amenajarea şi exploatarea navei, Universitatea Galaţi, 1991.

[Sgr, 1978] Sgrumală M., Bidoaie, I., Proiectarea şi construcţia navelor mici Editura Tehnică, Bucureşti, 1978

[Sim, 2001] Simionov M., Maşini şi instalaţii navale de propulsie, Editura Evrika, Brăila, 2001.

[Șer, 1991] Şerban D., Tăutu P., Găvan E., Tehnologia fabricării navei, Universitatea Galaţi, 1991.

[Toa, 1977] Toader, M. și al., Motoare, mașini și instalații navale, Ed. Did. și Ped., București, 1977.

Standarde de calcul al angrenajelor în Inventor

SR ISO 6336-1:2012. Calculul capacităţii de încărcare a angrenajelor cilindrice cu dinţi drepţi şi înclinaţi. Partea 1: Principii de bază, introducere şi factori generali de influenţă (Calculation of load capacity of spur and helical gears -- Part 1: Basic principles, introduction and general influence factors)

SR ISO 6336-2:2012. Calculul capacităţii de încărcare a angrenajelor cilindrice cu dinţi drepţi şi înclinaţi. Partea 2: Calculul de rezistenţă la presiunea de contact (pitting) (Calculation of load capacity of spur and helical gears -- Part 2: Calculation of surface durability (pitting))

SR ISO 6336-3:2012. Calculul capacităţii de încărcare a angrenajelor cilindrice cu dinţi drepţi şi înclinaţi. Partea 3: Calcul rezistenţei la încovoiere la piciorul dintelui (Calculation of load capacity of spur and helical gears -- Part 3: Calculation of tooth bending strength)

SR ISO 6336-5:2012. Calculul capacităţii de încărcare a angrenajelor cilindrice cu dinţi drepţi şi înclinaţi. Partea 5: Rezistenţa şi calitatea materialelor (Calculation of load capacity of spur and helical gears -- Part 5: Strength and quality of materials)

SR ISO 6336-6:2012. Calculul capacităţii de încărcare a angrenajelor cilindrice cu dinţi drepţi şi înclinaţi. Partea 6: Calcul duratei de viaţă în funcţionare sub sarcină variabilă (Calculation of load capacity of spur and helical gears -- Part 6: Calculation of service life under variable load)

Preview document

Vinciuri navale - Pagina 1
Vinciuri navale - Pagina 2
Vinciuri navale - Pagina 3
Vinciuri navale - Pagina 4
Vinciuri navale - Pagina 5
Vinciuri navale - Pagina 6
Vinciuri navale - Pagina 7
Vinciuri navale - Pagina 8
Vinciuri navale - Pagina 9
Vinciuri navale - Pagina 10
Vinciuri navale - Pagina 11
Vinciuri navale - Pagina 12
Vinciuri navale - Pagina 13
Vinciuri navale - Pagina 14
Vinciuri navale - Pagina 15
Vinciuri navale - Pagina 16
Vinciuri navale - Pagina 17
Vinciuri navale - Pagina 18
Vinciuri navale - Pagina 19
Vinciuri navale - Pagina 20
Vinciuri navale - Pagina 21
Vinciuri navale - Pagina 22
Vinciuri navale - Pagina 23
Vinciuri navale - Pagina 24
Vinciuri navale - Pagina 25
Vinciuri navale - Pagina 26
Vinciuri navale - Pagina 27
Vinciuri navale - Pagina 28
Vinciuri navale - Pagina 29
Vinciuri navale - Pagina 30
Vinciuri navale - Pagina 31
Vinciuri navale - Pagina 32
Vinciuri navale - Pagina 33
Vinciuri navale - Pagina 34
Vinciuri navale - Pagina 35
Vinciuri navale - Pagina 36
Vinciuri navale - Pagina 37
Vinciuri navale - Pagina 38
Vinciuri navale - Pagina 39
Vinciuri navale - Pagina 40
Vinciuri navale - Pagina 41
Vinciuri navale - Pagina 42
Vinciuri navale - Pagina 43
Vinciuri navale - Pagina 44
Vinciuri navale - Pagina 45
Vinciuri navale - Pagina 46
Vinciuri navale - Pagina 47
Vinciuri navale - Pagina 48
Vinciuri navale - Pagina 49
Vinciuri navale - Pagina 50
Vinciuri navale - Pagina 51
Vinciuri navale - Pagina 52
Vinciuri navale - Pagina 53
Vinciuri navale - Pagina 54
Vinciuri navale - Pagina 55
Vinciuri navale - Pagina 56
Vinciuri navale - Pagina 57
Vinciuri navale - Pagina 58
Vinciuri navale - Pagina 59
Vinciuri navale - Pagina 60
Vinciuri navale - Pagina 61
Vinciuri navale - Pagina 62
Vinciuri navale - Pagina 63
Vinciuri navale - Pagina 64
Vinciuri navale - Pagina 65
Vinciuri navale - Pagina 66
Vinciuri navale - Pagina 67
Vinciuri navale - Pagina 68
Vinciuri navale - Pagina 69
Vinciuri navale - Pagina 70
Vinciuri navale - Pagina 71
Vinciuri navale - Pagina 72
Vinciuri navale - Pagina 73
Vinciuri navale - Pagina 74
Vinciuri navale - Pagina 75
Vinciuri navale - Pagina 76
Vinciuri navale - Pagina 77
Vinciuri navale - Pagina 78
Vinciuri navale - Pagina 79
Vinciuri navale - Pagina 80
Vinciuri navale - Pagina 81
Vinciuri navale - Pagina 82
Vinciuri navale - Pagina 83
Vinciuri navale - Pagina 84
Vinciuri navale - Pagina 85
Vinciuri navale - Pagina 86
Vinciuri navale - Pagina 87
Vinciuri navale - Pagina 88
Vinciuri navale - Pagina 89
Vinciuri navale - Pagina 90
Vinciuri navale - Pagina 91
Vinciuri navale - Pagina 92
Vinciuri navale - Pagina 93
Vinciuri navale - Pagina 94
Vinciuri navale - Pagina 95
Vinciuri navale - Pagina 96
Vinciuri navale - Pagina 97
Vinciuri navale - Pagina 98
Vinciuri navale - Pagina 99
Vinciuri navale - Pagina 100
Vinciuri navale - Pagina 101
Vinciuri navale - Pagina 102
Vinciuri navale - Pagina 103

Conținut arhivă zip

  • Vinciuri navale.doc

Alții au mai descărcat și

Calculul și proiectarea vinciului de ancoră la o navă de 2000TDW

Calculul si alegerea cablului electric de alimentare a vinciului de ancora CAPITOLUL 1 Rolul si elementele principale ale instalatiilor de...

Proiectarea instalației de incărcare-descărcare - cargou mărfuri generale 7800 TDW

INTRODUCERE: Navele moderne se caracterizează prin viteze de marş ridicate. De aceea, timpul de parcurgere a unei curse este de acelaşi ordin de...

Modalități de efectuare a manevrelor navale

INTRODUCERE Transportul naval, unul dintre cele mai vechi moduri de transport a apărut şi s-a dezvoltat datorită avantajelor pe care le prezintă...

Instalații navale de bord - instalația de ancorare

CAPITOLUL I DESCRIEREA GENERALA A NAVEI SI ROLUL ACESTEIA IN CONTEXTUL GENERAL AL NAVELOR CIVILE Definirea navei pe baza criteriului...

IBP

1.Instalaţia de santina In condiţii normale de navigaţie, la orice nava apar diferite acumulări de ape reziduale ce trebuie evacuate. Cauzele care...

Proiectarea procesului tehnologic și matriță sau ștanță pentru o piesă cilindrică

Sa se proiecteze procesul tehnologic si stanta sau matrita pentru obtinerea piesei din figura 1. Materialul utilizat este TDA3 ( tabla decapata...

Curs BCEMT

Cercetările experimentale au ca obiectiv general efectuarea unor măsurări, necesare pentru stabilirea valorii sau intensităţii mărimilor fizice...

Te-ar putea interesa și

Acționări electrice la bordul navelor

CAPITOLUL I. CARACTERIZAREA GENERALĂ A ACŢIONĂRILOR ELECTRICE NAVALE 1.1. Sisteme de acţionare electrică a mecanismelor şi instalaţiilor de la...

Aplicații ale reologiei în domeniul ungerii echipamentelor de ancoră și manevră navale

Capitolul 1 Lubrifianţii 1.1. Introducere Se numeşte lubrifiant orice substanţă interpusă între două suprafeţe cu scopul de a reduce frecarea...

Comanda unui Motor Asincron pentru un Vinci de Ancoră

Argumentare În actuala etapă de dezvoltare a societăţii româneşti, aproape ca nu exista domeniu al activităţii economico-sociale, în care să nu se...

Diagnosticarea profitabilității la societatea UM Timișoara SA

CAPITOLUL I NECESITATEA ANALIZEI DIAGNOSTIC CA BAZĂ A DECIZIEI MANAGERIALE 1.1 CONCEPTUL DE ANALIZĂ DIAGNOSTIC Creşterea gradului de...

Psihologia Consumatorului - Relația dintre Culori și Emoții

INTRODUCERE Este recunoscut la nivel internaţional faptul că sentimentul este cel mai bun vânzător al unui produs, dar modul de a induce acest...

Management, Cercetare, Dezvoltare

CAPITOLUL I. INTRODUCERE 1.1 Scurtă istorie a conceptului de cercetare-dezvoltare Activitatea de cercetare-dezvoltare reprezintă ansamblu de...

Contabilitatea stocurilor de materii prime, materiale consumabile și materialelor de natura obiectelor de inventar

INTRODUCERE Contabilitatea este o ştiinţă constituită . Ea dispune de un vocabular specific, de o metodă proprie, de principii şi legităţi...

Modalități de efectuare a manevrelor navale

INTRODUCERE Transportul naval, unul dintre cele mai vechi moduri de transport a apărut şi s-a dezvoltat datorită avantajelor pe care le prezintă...

Ai nevoie de altceva?