Agenți cu potențial patogen din produsele de origine animală - virusul Hepatitei A, virusul Hepatitei E

1.VIRUSUL HEPATITEI A

Hepatita virala A este o boala infectioaă provocată de virusul hepatic A care afectează acut ficatul. Clinic se manifestă prin afectarea ficatului şi intoxicaţie. Termenul Hepatita A a fost propus în 1947, dar a fost adoptat în 1973, până atunci folosindu-se termenele de: hepatita infecţioasă, icter infecţios, hepatită epidemică (deoarece apare în focare epidemice sau epidemii, mai ales la copii), icter epidemic.

În România, virusul hepatitei A face parte din lista zoonozelor virale (Anexa nr1, litera B), ce trebuie monotorizate atunci când situaţia epidemiologică o justifică. (Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 noiembrie 2003; Ordinul nr.34 din 17 februarie 2006 pentru aprobarea Normei sanitar veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici).

1.1Taxonomie

Virusul hepatitei A (HAV) este un virus ARN neînvelit, de 27 nm, termo-, acido- şi etero-rezistent. Virionul conţine patru polipeptide în capsidă, denumite de la VP1 la VP4, care sunt clivate posttranslaţional din produsul poliproteic al unui genom de 7500 de nuclotide. Inactivarea activităţii virale se poate obţine prin fierbere 1 min, prin contact cu formaldehida şi clorul sau prin iradierea cu raze ultraviolete.

Fig.1.1 Imagine obţinută prin microscopie electronică

ce evidenţiază particulele virale HAV

(wikipedia.org)

În ciuda variaţiei de pâna la 20% a secvenţei nuclotidice printre izolatele de HAV, toate varietăţile acestui virus identificate până acum nu se pot deosebi din punct de vedere imunlogic şi aparţin unui singur serotip.(wikipedia.org)

Hepatita A aparţine familiei Picornaviridae cu ARN monocatenar, genul Enterovirus.

Specii aparţinând genului Enterovirus Tabel nr. 1.1

1.2 Condiţii favorizante

Factorii care influenţează îmbolnavirea şi predispun la o evoluţie mai grea a bolii sunt următorii:

a) Vărsta. Hepatita apare cel mai frecvent la copii la care din fericire, evoluţia este mai uşoară. Există o singură excepţie: sugarii fac de regulă o hepatită mai gravă şi de aceea copilul mic face o formă mai severă de hepatită, la fel ca şi persoanele mai învârstă.

b) Factorii predispozanţi şi agravanţi:

- persoanele mai expuse să facă hepatita sunt cei care fac abateri frecvente de la regulile elementare de igienă (personală şi alimentară);

- cei care se hrănesc unilateral sau insuficient;

- persoanele obeze, care se alimentează în exces şi care au de regulă un ficat sufocat de grăsimi cu slabă rezistenţă la îmbolnăvire. Aceştia sunt predispuşi la o evoluţie mai grea a bolii;

- cei care suferă de boli de stomac şi intestin; care se hrănesc insuficient cu diete sărace în factori nutritivi.

- Persoanele care abuzează de conserve, de mâncăruri complicat preparate (sosuri, condimente, grăsimi prăjite), ca şi cei care nu consumă alimente proaspete (fructe şi zarzavaturi bogate în vitamine) sunt predispuşi să facă hepatită cu formă mai dificilă. (scrib.com)

1.3 Simptomatologie

Hepatita A are o perioadă de incubaţie de aproximativ patru săptămâni.

Replicarea este limitată la ficat, dar virusul este prezent în ficat, bilă, scaun şi sânge spre sfârşitul perioadei de incubaţie şi în timpul fazei acute preicterice a bolii. În ciuda persistenţei virusului în ficat, eliminarea virală în fecale, viremia şi infectivitatea diminua rapid o dată ce icterul devine manifest.

Prezenţa simptomelor în infecţia cu virus hepatic A depinde de vârsta pacienţilor. În cazul copiilor sub 6 ani, 70% dintre infecţii sunt asimptomatice; în mod normal, icterul nu asociază boala.

Acest procent nu se menţine în cazul copiilor de peste 6 ani, în cazul cărora infecţia de obicei este asociată cu simptome, icterul instalându-se la peste 70% din pacienţi. În cele mai multe cazuri, simptomele durează mai putin de 2 luni, dar există un procent de 10%-15% dintre persoanele infectate cu virusul hepatic A care a experimentat o boală prelungită şi recidivantă, dar care nu a depăşit totuşi 6 luni.(hep.ro)

Virusul devine inactiv la temperaturi mai mari de 85°C, însă în condiţii normale de mediu, virusul hepatic A poate supravieţui în afara corpului uman şi câteva luni.