Ameliorarea Producției de Lapte la Populațiile de Caprine prin Încrucișări cu cele mai Bune Rase Specializate

Introducere

Aplicarea unor sisteme moderne de ameliorare a caprelor presupune

completarea metodelor clasice folosite pentru îmbunatatirea potentialului genetic

cu metode de apreciere a bazei ereditare si a capacitatii lor productive astfel încât

sa poata fi luate decizii mai rapide si eficiente în procesul de selectie si ameliorare.

În acest context, la specia caprina, cercetatorii si specialistii din domeniu au sesizat

importanta studierii polimorfismului proteinelor din lapte responsabile de

îmbunatatirea unor însusiri de procesare ale laptelui.

În cadrul obiectivului principal al proiectului care urmareste ameliorarea

productiei de lapte la populatiile de caprine din România prin încrucisari cu rasa

specializata Saanen s-a prevazut si studierea polimorfismului proteinelor din lapte,

aspect care poate fi utilizat în viitor drept criteriu pentru îmbunatatirea calitatii

laptelui de capra.

2.1.1.Compozitia laptelui de capra

Compozitia chimica a laptelui de capra este conditionata de rasa,

individualitate, zona, vârsta, nivelul si natura alimentatiei, faza de lactatie, sezonul

calendaristic, durata mulsului si starea de sanatate.

Rezultatele obtinute în numeroase cercetari au relevat faptul ca în general

laptele de capra se aseamana mult în privinta compozitiei cu laptele de vaca.

O sinteza bibliografica efectuata de Boudier si colab., 1981 si Jouzier si

colab., 1986, prezinta principalele componente ale laptelui la speciile de

rumegatoare domestice (Tabelul 1).

Tabelul 1

Compozitia chimica a laptelui

(sinteza bibliografica - Boudier si col., 1981; Jouzier si col.,1986)

Specificare UM Vaca Bivolita Capra Oaie

Energie Kcal/l 650-720 755-1425 600-700 1050-1150

SU % 12,6-12,8 16,6-17,5 11,3-13,4 17,5-18,3

Grasime % 3,7-3,9 6,8-7,9 3,3-4,1 6,6-7,1

Proteine % 3,3-3,4 4,0-4,1 2,9-3,3 5,2-5,7

Lactoza % 4,7-4,8 4,8-5,0 4,4-4,8 4,6-4,9

Saruri minerale % 0,7-0,9 0,7-0,8 0,7-0,8 0,8-09

3

Datele utilizate de autori arata faptul ca atât pentru valoarea energetica, cât

si pentru continutul în proteine, grasimi, lactoza si saruri minerale laptele de capra

are valori asemanatoare laptelui de vaca.

Un studiu facut în anul 2000 de Daniel St.-Gelais, Ph.D.si colab., pe probe

de lapte obtinute de la 5 rase de capre si anume Toggenburg, Saanen, Alpina, La

Mancha si Nubiana prezinta valorile obtinute în urma analizelor chimice ca si

variatia acestora în relatie cu rasa si sezonul calendaristic. Astfel, continutul în

substanta uscata al laptelui a fost de 11,4%, acesta fiind reprezentat de 3,28%

grasime, 3,20% proteine, 4,29% lactoza si 0,64% cenusa.

Grasimile din lapte joaca un rol important în productia caprelor. Ele sunt

compuse din trigliceride si acizi grasi si sunt formate din globule a caror diametre,

ca si la laptele de vaca, viariaza între 1-10 mμ. Totusi, cercetarile efectuate

mentioneaza faptul ca media diametrului globulelor de grasime la laptele de capra

este de 3 mμ, în timp ce la cel de vaca este de 6 mμ.

Concentratia laptelui în grasime este mult influentata de sezonul

calendaristic si rasa. În studiul mentionat autorii arata faptul ca laptele obtinut

toamna contine cu 1% mai multa grasime decât cel obtinut vara, iar referitor la

rasa, continutul în grasime al laptelui a fost de 2,4% la caprele din rasa

Toggenburg si de 4% pentru caprele din rasa Nubiana.

În privinta continutului în acizi grasi laptele de capra a fost mai bogat în acid

oleic (0,56%), palmitic (0,66%), miristic (0,30%), stearic (0,30%) si capric

(0,23%), concluzionându-se faptul ca laptele de capra contine mai multi acizi

caproic, caprilic si capric, comparativ cu laptele de vaca. Descompunerea acestora

sub actiunea lipazei influenteaza mirosul anumitor produse obtinute din laptele de

capra. Autorii mentioneaza si faptul ca printr-o hibridare excesiva mirosul se poate

îndeparta.

În aceste context, un alt studiu efectuat de Jonhn C., Bruha si colab. (2000)

ajunge la concluzii asemanatoare în sensul ca între laptele de capra si cel de vaca

apar unele diferente privind distributia si cantitatea acizilor grasi cu lanturi scurte.

Caprele au o cantitate mai mare de acid capric, caprilic si caproic care sunt

responsabile de mirosul caracteristic al laptelui.