Cresterea Cainilor

Imagine preview
(6/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Cresterea Cainilor.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc de 69 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Paul Gheorghe

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Medicina Veterinara

Cuprins

1. Situatia actuala a cresterii câinilor
2. Importanta cresterii câinilor. Sistematica zoologica. Originea
2.1. Importanta economica
2.2. Sistematica zoologica
2.3. Originea
2.4. Clasificarea si descrierea raselor de câini
2.4.1. Grupa I Câinii ciobanesti de paza, de protectie si utilitari
2.4.2. Grupa a II a Câini de paza si aparare
2.4.3. Grupa a III a Terrieri câini de vizuina
2.4.4. Grupa a IV a Teckeli
2.4.5. Grupa a V a Câini gonitori pentru vânat mare, câini pontatori si de hartuiala
2.4.6. Grupa a VI a Câini gonitori pentru vânat mic, câini pentru hatisuri
2.4.7. Grupa a VII a Prepelicari pontatori (fara rase britanice)
2.4.8. Grupa a VIII a Câini de vânatoare, pontatori aportori, scotocitori, rase britanice
2.4.9. Grupa a IX a Câinii însotitori, de agrement
2.4.10. Grupa a X a Ogari
3. Reproductia si cresterea tineretului
4. Alimentatia câinilor: trecut, prezent, viitor
5. Particularitati de digestie ale câinilor
6. Necesarul câinilor
6.1. Necesarul de energie
6.1.1. Necesarul de energie pentru întretinere
6.1.2. Necesarul de energie pentru gestatie
6.1.3. Necesarul de energie pentru lactatie
6.1.4. Necesarul de energie pentru crestere si dezvoltare
6.1.5. Necesarul de energie pentru efort
6.2. Necesarul de proteina
6.2.1. Necesarul de proteina pentru întretinere
6.2.2. Necesarul de proteina pentru gestatie
6.2.3. Necesarul de proteina pentru lactatie
6.2.4. Necesarul de proteina pentru crestere si dezvoltare
6.2.5. Necesarul de proteina pentru proteina pentru efort
6.3. Necesarul de lipide
6.4. Necesarul de glucide
6.5. Necesarul de elemente minerale
6.5.1. Necesarul de macroelemente minerale
6.5.2. Necesarul de microelemente minerale
6.6. Necesarul de vitamine
6.6.1. Necesarul de vitamine liposolubile
6.6.2. Necesarul de vitamine hidrosolubile
6.7. Necesarul de apa
7. Alimente folosite în hrana câinilor
7.1. Alimente simple (menajere)
7.1.1. Carnea, subprodusele de abator si pestele
7.1.2. Alte alimente de origine animala
7.1.3. Cereale si subproduse de panificatie
7.1.4. Legume si fructe
7.1.5. Complemente de echilibru
7.2. Alimente compuse (industriale)
7.2.1. Alimente umede
7.2.2. Alimente semiumede
7.2.3. Alimente uscate
8. Conduita hranirii
8.1. Particularitati ale comportamentului alimentar
8.1.1. Frecventa si prezentarea meselor
8.1.2. Apetitul si apetibilitatea
8.2. Rationarea practica
8.2.1. Rationarea la nivel de întretinere si la efort
8.2.2. Rationarea la nivel de întretinere si la efort
8.2.3. Rationarea tineretului
8.3. Modele de ratii pentru diferite rase
9. Principalele caracteristici ale simturilor câinelui
9.1. Mirosul
9.2. Auzul
9.3. Vazul
9.4. Gustul
9.5. Pipaitul
10. Notiuni generale despre psihologia câinelui
10.1. Alte organe de simt implicate în dresaj
10.2. Inteligenta câinilor
10.3. Limbajul
11. Materiale necesare dresajului
11.1. Materiale pentru contentia si conducerea câinelui
11.2. Materiale pentru dresaj
12. Notiuni despre dresaj
12.1. Dresajul de disciplinizare
12.2. Predresajul cateilor
Bibliografie

Extras din document

1. Situatia actuala a cresterii câinilor

Câinele este încadrat, în general, în categoria animalelor de companie, însotind omul în îndelungata sa existenta. La ora actuala, la stadiul de dezvoltare la care a ajuns societatea umana, amintita încadrare poate fi contestata, acest animal depasind stadiul de "însotitor". Astfel, câinii reprezinta un real ajutor pentru orbi si surzi, sunt folositi de handicapatii motori sa deschida usile, sa ridice obiecte, sa transporte anumite lucruri, chiar sa ridice telefonul din furca. În Franta exista o asociatie, numita L'ANECAH (Association Nationale d'Education des Chiens d'Assistance au Handicapes), care începând din anul1991, a furnizat celor interesati primii câini de asistenta, în sensul amintit. Câinii gasesc oamenii rataciti în munti si le acorda primul ajutor, scapa prizioneri si descopera droguri si bombe, fac diferenta dintre cadavre si oamenii care mai traiesc dupa cutremure, traverseaza, în timpul razboaielor, liniile inamicului cu anumite mesaje.

Câstiga tot mai mult teren folosirea câinilor la diferite întreceri sportive, care au început sa si delimiteze un public propriu. Deja sunt organizate campionate mondiale pe diferite rase si în diferite probe.

Mai trebuiesc luate în considerare efectele de ordin psihologic, afectiv, pe care câinele le are asupra stapânilor, venind sa "umanizeze" un univers urbanizat, impersonal, care a modificat relatiile familiale si sociale, care a îndepartat omul de natura. Pornind de la aceasta constatare merita a se arata ca în SUA exista o asociatie numita NIH, care, din 1987, a lansat programe de terapie pentru copii cu tulburari emotionale, pentru oamenii în vârsta din sanatorii si pentru criminali. Si, probabil, interferentele animalelor de companie (vor fi denumite, în continuare, în acest fel din lipsa unui termen mai potrivit) cu omul nu se opresc si nu se vor opri aici.

Au fost publicate, în tarile dezvoltate, statistici privind numarul câinilor, pisicilor si altor animale de companie, care scot în evidenta cresterea, de la un an la altul, a efectivelor acestora.

În Statele Unite exista aproximativ 52 milioane de câini si 58 milioane de pisici (Baker si Czalnecki Maulden, 1991), reprezentând 36%, respectiv 30% din numarul gospodariilor americane. Pe fiecare gospodarie, posesoare de asemenea animale, revin 1,5 câini si 2,2 pisici. Ratiunile pentru care sunt crescuti câinii sunt diverse, însa ordinea este urmatoarea: pentru însotirea în oras, pentru protectie, pentru vânatoare, placerea de a creste un animal si pentru ajutor.

În Uniunea Europeana exista cca. 34 milioane de câini înregistrati (Revue d'Alimentation Animale, 1991), din care în Franta 9,5 milioane, în Marea Britanie 7,5 milioane, în Italia 5,4, milioane s.a.m.d. Se apreciaza ca 22% din caminele UE poseda un câine iar 17% o pisica.

În Franta, din cele aproximativ 9,5 milioane de câini (7 milioane în 1969), 4 milioane sunt în mediul rural si 5,5 milioane în mediul urban. Numai în Paris sunt crescuti aproximativ 260.000 de câini iar cu împrejurimile 650.000. Din cele cca. 20 milioane de gospodarii franceze 36% au un câine (cifra similara cu cea din Statele Unite), 22% au o pisica si 10% le au pe amândoua.

În legatura cu volumul alimentelor cu destinatie canina, în Statele Unite se estimeaza o productie anuala de 4,2 milioane tone si ca industria alimentara pentru animalele de companie, în general, este o componenta vitala a întregii economii, vânzând în 1990 alimente în valoare de aproximativ 8 miliarde de dolari, reprezentând o crestere cu 329% fata de 1970 (Baker si Czarnecki Maulden, 1991). Din cantitatea totala de alimente distribuite, pentru câini, alimente uscate reprezinta 67,3%.

În Uniunea Europeana, cheltuielile anuale pentru alimentatia animalelor de companie se ridica la cca. 20 miliarde franci francezi, repartizate: resturi de bucatarie 20%, carne proaspata 45% (9 miliarde FF) si 35% alimente industriale. În Franta, proprietarul de câini cheltuieste, în medie pe an, cca. 2000 FF, din care 1482 FF pentru hârtie, 308 FF pentru sanatate, 66 FF pentru toaleta, 40 FF pentru asigurari si 10 FF pentru îmbracaminte. Câinii intra în familie, cel mai adesea, sub forma de cadou (50%) si prin cumparare (31%), la un pret mediu de cca. 1000 FF. Numai cheltuielile pentru sanatate se ridica anual, în UE la 2,3 miliarde FF. În materie de asistenta veterinara, la animalele care sunt în familie de mai mult de 2 ani, sunt consultati anual trei câini din patru. Cererea de sfaturi, în problemele de alimentatie, este, în cazul noilor posesori de animale, de 54% pentru câini si de 25% pentru pisici.

Cel mai mare concern de producere a alimentelor industriale pentru animalele de companie, MARS (creat în 1932 la Slough în Marea Britanie), are o cifra de afaceri anuala de cca. 25 miliarde lire sterline. Filiala sa franceza, UNISABI, are o cifra de afaceri de 3 miliarde lire si produce pe an 450.000 tone de conserve.

2. Importanta cresterii câinilor. Sistematica zoologica. Originea

2.1. Importanta economica

Câinele a fost printre primele animale domestice de om, însotindu l în permanenta, fiindu i în acelasi timp util în diferite activitati. Astfel, omul îl foloseste la vânatoarea animalelor salbatice, fiindu i un ajutor nepretuit; pentru paza turmelor de animale (mai târziu pentru paza si dirijarea acestora); pentru paza gospodariilor, a bunurilor materiale, a frontierelor, pentru prinderea infractorilor, pentru depistarea drogurilor si a transportului clandestin de metale pretioase. Prin curajul deosebit, prin perseverenta, devotament si atasamentul fata de om, câinele aduce servicii deosebite în actiunile de salvamont si salvamar, reusind sa salveze multe vieti aflate în primejdie.

De asemenea, câinele, acest prieten fidel omului este un excelent animal de companie (însotire). Este iubit si îndragit atât de copii cât si de adulti. Câinele este aproape nelipsit din preajma copiilor, supraveghindu i daca este nevoie ori participând alaturi de ei la jocurile specifice vârstei. Prin exteriorul atragator, prin calitatile deosebite (inteligenta, fidelitate, devotament), câinele a înveselit multe persoane solitare si triste.

În cele mai vestite laboratoare din lume, câinele este folosit în scopuri stiintifice, contribuind astfel la elucidarea multor necunoscute.

În urma dresajului si antrenamentului câinele participa la cursele de alergari (ogarii), rasplatind efortul omului prin spectacole de o frumusete rara.

2.2. Sistematica zoologica

Câinii sunt animale vertebrate mamifere din ordinul Carnasiera, subordinul Carnivora, familia Canidae, specia Canis familiaris.

2.3. Originea

Stramosii câinilor salbatici sunt considerati lupul si sacalul. În sprijinul acestei afirmatii stau o serie de argumente: posibilitatea încrucisarii câinelui cu lupul si sacalul hibridul obtinut fiind normal dezvoltat durata gestatiei la toate aceste specii este de 60 65 de zile, comportamentul foarte asemanator etc. Din lupi si sacali au provenit câinii salbatici preistorici. Dupa domesticire, în urma încrucisarilor si selectiei artificiale efectuate de om, din aceste forme salbatice au rezultat rasele actuale de câini.

Cercetarea particularitatilor craniului la scheletele gasite cu ocazia sapaturilor arheologice au aratat ca în epoca de piatra, în Europa si Asia au existat trei tipuri de câini: a) câinele "de turba"; b) câinele lui Inostransev (dupa numele celui care l a descris); c) câinele lui Puteatin, iar în epoca de bronz: a) câinele "de bronz"; b) câinele "de cenusa".

Câinele "de turba" se caracterizeaza prin craniu mic si unghi fronto nazal foarte pronuntat. Din el provin rasele de câini: Spitz, Samoiede, Chow Chow, Terrierii etc.

Câinele lui Inostransev era mai mare decât cel "de turba", cu stopul mai pronuntat, botul scurt si maxilare puternic dezvoltate. Din el deriva câinii ciobanesti de talie mare, rasele de Dogi, Saint Bernard, câinii de Tibet.

Câinele lui Puteatin, asemanator în privinta conformatiei cu cel al lui Inostransev, avea craniul mai scurt si botul lung. Se presupune ca stramosul acestui câine a fost lupul european.

Câinele "de bronz" avea craniul lung, botul lung si îngust, unghiul fronto nazal foarte sters. Este considerat stramosul câinilor ciobanesti din vestul Europei.

Câinele "de cenusa" (craniile au fost gasite în cenusa de pe locurile de jertfa) avea fruntea larga, botul scurt, unghiul fronto nazal pronuntat. Din acest stramos provin câinii de vânatoare.

Fisiere in arhiva (3):

  • 1.doc
  • 2.doc
  • 3.doc

Alte informatii

Facultate de Zootehnie