Creșterea crapului în monocultură

Date tehnologice:

- suprafata de crestere 30 ha

- productia unitara 2000 kg / ha

- specia – crap (Cyprinus carpio)

- greutatea finala 1500 g

Crapul

Nume stiintific: Cyprinus carpio (crap romanesc)

Familia: Cyprinidae

Descriere:

Crapul provine din raurile care se scurg in Marea Neagra si a fost distribuit in toata lumea pentru acvacultura.

Crapul prefera un habitat cu o albie moale, maloasa, plina cu vegetatie.

Perioada depunerii icrelor este mai-iunie la o temperatura ideala de 17 grade Celsius. Femelele au posibilitatea de a depune pana la 2 milioane de icre cu o suprafata lipicioasa care permite atasarea acestora la pamant sau la vegetatie.

Crapul se hraneste cu pesti mici, crustacee, moluste si detritus animal sau vegetal.

Cresterea crapului se face in general in helestee de pamant. Desi este o specie toleranta la conditiile de mediu, in fermele piscicole trebuie asigurata o buna alimentare cu apa de calitate a helesteelor si o furajare corecta, pentru a obtine productii rezonabile in conditii de eficienta economica. In Romania crapul este crescut in helestee si iazuri, in monocultura sau policultura cu alte specii de ciprinide (crapi chinezesti).

La cresterea in monocultura se recomanda folosirea de helestee mici (<5 ha), cu alimentare si evacuare independenta. Productiile se realizeaza in cicluri de 2-3 veri (1.5-2.5 ani) si se pot obtine obisnuit 2-3 t/ha, sau 5-6 t/ha in cazul folosirii aeratoarelor sau cu debite mari de apa proaspata. Crapul se poate creste si in custi sau viviere flotabile. Furajarea se face traditional cu amestecuri de cereale, faina de peste si plante tehnice (srot de soia sau floarea soarelui), de obicei realizate in cadrul fermei. In ultimii ani au inceput sa fie folosite furajele extrudate, care permit obtinerea unor productii mari, a unei calitati excelente a carnii si cresterea eficientei economice prin reducerea ciclului de productie, a manoperei si altor cheltuieli. Nu in ultimul rand, furajarea cu granule extrudate poate fi mai ieftina decat cea cu amestecuri (uruieli) clasice. Astfel, pentru obtinerea unui kg de spor de crestere, se folosesc 1.5-1.7 kg furaj granulat (chiar mai putin daca furajul este de calitate superioara), fata de 3-5 kg amestec de cereale si alte componente (furajarea traditionala).

Crapul comun ("romanesc") este un peste omnivor si are nevoie de furaje cu un continut de 25-30% proteine, respectiv 7-12% lipide. Puietul in primul an de viata are nevoie de un furaj mai bogat in proteine (peste 35%).

Cresterea in policultura cu crapi chinnezesti si alte specii, cu furajarea suplimentara a crapului si aplicarea de ingrasaminte organice si anorganice, permite realizarea unor productii de 1.5-3.0 tone/ha, din care cca. 50 % este crap comun, restul crapi chinezesti (filtratori - sanger si novac, fitofag- amur (cteno)). Aceasta metoda este in general recomandata pentru iazuri si helestee cu suprafata mai mare de 5 ha, unde furajarea este mai greu de controlat. Metoda permite valorificarea unor resurse trofice (fitoplancton, zooplancton, plante acvatice) care nu pot fi utilizate eficient de crapul comun.

Crapul este recoltat in timpul perioadei de toamna si cea mai mare parte este vandut in piata, in stare proaspata sau chiar viu, la o greutate de aproximativ 1.5-2kg.

Scopul proiectului este producerea crapului de consum in varsta de 3 veri (2+).

Pentru un control mai bun al populatiilor, de regula se practica monoculture.

Introducerea exploatarii pe 2 ani este datorata faptului ca se poate obtine peste de calitate superioara iar materialul de reproducere necesar este in cantitati mici. Prin acest system se obtine peste superior cu un raport imbunatatit a partilor comestibile. Avand in vedere criteriile si obiectivele prezentate se va elabora o conceptie de amenajare ce satisface intr-o masura suficienta indicatorii biotehnologici adaptati la particularitatile biotehnice ale amplasamentului.

Calculul materialului biologic

Stabilirea productiei totale:

PT = Pn x S

Unde Pn - productia naturala = 2000 kg /ha

S – suprafata = 30 ha

PT = 2000 x 30 = 60000 kg = 60 t

Calculul numarului de exemplare pe specii la recoltare:

NC2+ =

Calculul necesarului de material biologic pentru popularea bazinelor de crestere :

Procentul de pierderi 10%

Procentul de supravietuire 90%

NC2 = ex

Calculul materialului de 2 veri introdus la iernat:

Procentul de pierderi 15%

Procentul de supravietuire 85%

NC1+ = ex

Calculul materialului biologic de 1 an necesar popularii bazinelor de crestere vara a-II-a:

Procentul de pierderi 20%

Procentul de supravietuire 80%.