Osteoporoza la animalele de companie

1.Scurt istoric

În urmă cu aproape 2400 de ani, în vremea celebrului medic Hippocrates, medicii credeau că o căldură enigmatică solidifică substanțele din interiorul corpului nostru,transformându-le în oase. Toate procesele biologice în perioada respectivă rămâneau nestrăbătute și supuse demonstrațiilor magice, superstițiilor și imaginației. Această constatare despre solidificarea oaselor a persistat în următorii două mii de ani.

În secolul al XVI-lea, Vesalius a publicat prima scriere detaliată a anatomiei umane și a menționat că oasele fătului se formează din cartilagii.În secolul al XVII-lea, au apărut primele lucrări în " întunericul necunoașterii ", prin crearea de către savantul danez Van Leeuwenhoek a microscopului, cu care a început studiul sistematic al diverselor structuri , inclusiv al canalelor din oase. Harvey a descoperit natura circulației în interiorul oaselor, a descris încă odată canalele osoase și a observat oasele lamelare care vor deveni, mai târziu, fibrele Sharpey.

Malpighi a aflat că oasele au structură fibroasă și cresc la suprafața lor exterioară;creșterea în lungime și la extremități este mai mare decât cea interstițială.

Abia în secolul al XIX-lea enigma a dispărut : au fost descoperite lacunele Howship ,canalele Volkmann; a apărut histopatologia și au fost puse bazele matematice ale eredității.

Au fost nevoie de mulți ani pentru a afla atâtea lucruri despre scheletul uman. Boala a fost izolată pentru prima dată în 1925.Cu toate acestea, modificările caracteristice ale acestei boli, au fost găsite chiar și în timpul săpăturilor civilizațiilor antice.

Andreas Vesalius, anatomist

2.Caractere generale

Osteoporoza este o diminuare treptată a tramei proteice a osului cauzată de apariția unui dezechilibru între activitatea osteoblastelor (celule care asigură formarea ţesutului osos) şi cea a osteoclastelor (celule care asigură distrugerea ţesutului osos), care rămâne totuşi normal mineralizată.

Micșorarea tramei proteice osoase este un fenomen natural (osteopenie fiziologică) datorat fenomenului de îmbătrânire însă intensificarea acestui proces duce la apariția osteoporozei ( osul își pierde din densitate).

Osteoporoza are la origine o multitudine de cauze, cea mai obişnuită este osteoporoza postmenopauză; la menopauză nivelul de estrogeni (hormoni protectori ai ţesutului osos) suferă o scădere, iar nivelul corticosteroizilor (hormoni care cresc resorbţia osoasă) rămâne constant.

Osteoporoza senilă se observă în principal la animalele crescute în interior, ce au fost puțin expuse la lumina naturală (care permite sintetizarea vitaminei D de către piele), de un regim sărac în calciu şi în proteine. Osteoporoza mai poate fi şi de origine endocrină sau medicamentoasă: excesul de hormoni tiroidieni (legat de o hipertiroidie sau de un tratament prost dozat al unei hipotiroidii) sau paratiroidian (prezenţa unui adenom pe una dintre glandele paratiroide), de corticosteroizi (boala lui Cushing, tratamentul cu corticosteroizi) etc. Aceste osteoporoze pot surveni la orice vârstă. De exemplu, pisicile adulte hrănite cu o dietă compusă exclusiv din inimă de vită au dezvoltat osteoporoză, pe când juniorii hrăniți cu o dietă săracă în calciu sau cu o dietă exclusiv formată din inimă de vită au dezvoltat osteodistrofie fibroasă în 6 până la 8 săptămâni.

Boala, de obicei, este observată la câinii mai mari cu lipsa de calciu si fosfor in organism.Într-o astfel de situație, organismul începe să utilizeze minerale deja depuse în oase. Deoarece structura sistemulului musculo-scheletic este afectată, apare ca și rezultat scăderea rezistenței osoase a câinelui, devenind vulnerabil în fața oricărui prejudiciu mecanic. De asemenea, osteoporoza a fost raportată la câini și în urma gastroectomiei. Se consideră că leziunile osoase au apărut ca urmare a alterării absorbției și reținerii calciului în organism.

Un câine care suferă de osteoporoză, poate obține vătămări corporale grave, fracturi osoase, chiar și ca urmare a unei mișcări bruște. În acest caz, fracturile se vindeca defectuos și într-un timp îndelungat. Pe fondul osteoporozei, la câine se dezvoltă artrită și dureri de spate, iar apoi animalul de companie își pierde capacitatea sa de a fi activ. Stilul de viata sedentar duce la o îmbătrânire rapidă.

Spre deosebire de câini, unde raportul Ca:P joacă un rol important, la pisici această afecțiune este provocată, printre altele de excesul de vitamina A și de deficitul de calciu.