Sensibilitatea unor Tulpini de Neisseria Spp - Izolate de la Animale la Actiunea Diferitilor Factori Fizici si Chimici

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Sensibilitatea unor Tulpini de Neisseria Spp - Izolate de la Animale la Actiunea Diferitilor Factori Fizici si Chimici.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc de 40 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Medicina Veterinara

Cuprins

PARTEA I – Studiu bibliografic
I.1 Introducere 2
I.2 Aspecte epidemiologice 3
I.3 Habitatul natural al Neisseriilor şi a speciilor înrudite 4
I.4 Patogenitatea Neisseriilor şi a speciilor înrudite asupra speciei umane 5
I.4.1 Neisseria gonorrhoeae 5
I.4.2 Neisseria meningitidis 6
I.4.3 N eisseria cinerea 7
I.5 Prevalenţa speciilor de Neisserii comensale precum si a
speciilor înrudite la animale 8
I.5.1 Neisseria lactamica 8
I.5.2 Neisseria dentiae 11
I.5.3 Neisseria iguanae 12
I.5.4 Neisseria weaveri 13
I.5.5 Neisseria gonorrhoeae 14
I.5.6 Neisseria meningitidis 14
I.5.7 Neisseria ovis 15
I.6 Sensibilitatea Neisseriilor la factori fizici 15
I.6.1 Temperatura 15
I.6.2 Congelarea 17
I.7 Sensibilitatea Neisseriilor la factori chimici 17
I.7.1 Sensibilitatea la alcool 17
I.7.2 Sensibilitatea la formol 18
I.7.3 Sensibilitatea la formaldehidă 18
I.7.4 Sensibilitatea la hidroxidul de sodiu 19
PARTEA A – II–A Cercetări personale
II.1 Scopul lucrării 21
II.2 Material şi metodă 22
II.2.1 Factorii fizici testaţi 22
II.2.2 Factorii chimici testaţi 24
II.3 Rezultate şi discuţii 25
II.3.1 Rezultate obţinute la testarea factorilor fizici 25
II.3.2 Rezultate obţinute la testarea factorilor chimici 30
II.4 Concluzii 35
II.5 Bibliografie 36

Extras din document

I.1 INTRODUCERE

Neisseriile au la ora actuală următoarea încadrare taxonomică: regnul Bacteria, încrengătura (filum) Protobacteria, clasa Betaprotobacteria, ordinul Neisseriales, genul Neisseria, în care sunt incluse mai multe specii întâlnite atât la om cât şi la animale. Speciile componente ale genului sunt foarte numeroase, fiind incluse un număr de 29, unele având subspecii. Se menţionează însă producerea unor reaşezări taxonomice, amintind în acest sens că unele specii sunt considerate “false neisserii” (N. caviae, N. ovis, N. cuniculi), care au fost încadrate în alte genuri. Amintim şi identificarea de noi specii, cum sunt N. animaloris şi N. Zoodegmatis.

Habitatul neisseriilor este reprezentat de mediul exterior, dar îndeosebi mucoasele bucale şi faringiene ale omului şi animalelor (8), inclusiv de la unele mamifere marine cum sunt delfinii (15 ) şi unele reptile (iguane) (6). Frecvent neisseriile apar alături de alţi germeni în meningite, mamite, faringite, otite, dermatite, endocardite, plăgi accidentale, afecţiuni respiratorii (13, 14, 18). Se semnalează izolarea de neisserii din plăgi de muşcătură de câine sau pisică (3).

Din numeroasele specii identificate, două au o importanţă deosebită pentru om, care sunt bine cunoscute şi studiate, anume N. gonorrhoea (gonococul) şi N. meningitis (meningococul), care produc boli foarte bine definite. La animale sunt amintite implicarea neisseriilor în producerea de cheratoconjunctivite la ovine şi caprine (N. ovis), rinite şi conjunctivite la câini şi pisici (N. canis, N. lactamica, N. flavescens, N. sicca, N. animaloris, N. zoodegmatis), îmbonăviri respiratorii la animale de laborator (N. cuniculi, N. denitrificans, N. animalis), plăci dentare la animale sălbatice şi domestice (N. dentiae) (18, 21). Mai mult există date care menţionează că N. canis este patogenă pentru om, ceea ce aduce în atenţie riscul zoonotic reprezentat de animalele purtătoare (1).

În consecinţă prezenţa lor trebuie cunoscută, atât pentru a se stabili eventuala implicare patogenetică, cât şi pentru diferenţierea de alţi coci (stafilococi, micrococi), levuri, ca şi faţă de unele specii de bacterii Gram negative pigmentogene (Flavobacterium, Alcaligenes sau altele), cât şi faţă de bacterii Gram negative ce produc colonii mucoase (Klebsiella, Acinetobacter) (18). Unele lucrări au întreprins cercetări privind sensibilitatea diferitelor specii de Neisseria la antibiotice şi chimioterapice, aspecte care fac obiectul şi prezentei lucrări.

I.2. ASPECTE EPIDEMIOLOGICE

Speciile de Neisseria aparţin familiei Neisseriaceae. În această familie mai sunt incluse specii înrudite, cum ar fi: Branhamella catarrhalis, Kingella denitrificans, precum şi genul Moraxella şi Acinetobacter. Speciile de neisserii care produc infecţii la om sunt: N. gonorrhoeae, N. meningitidis, N. gonorrhoeae, subspecia Kochii, N. lactamica, N polysaccharea, N. cinerea, N. flavescens, N. subflava, biovar subflava, flava şi perflava, N. sicca, N. mucosa, N. elongata.

Speciile de origine animală sunt: N. canis, N. macacae, N. weaverii, N. iguanae si cele incertae sedis: N caviae, N ovis, N. cuniculi.

Neisseriile sunt coci gram negativi, dispuşi în pereche cu feţele interne turtite, având aspectul boabelor de cafea, au diametrul cuprins între 0,6-1 μm, până la 1-2,3 μm. Sunt germeni imobili, aerobi cu toate că unii dintre ei pot fi microaerofili sau facultativ anerobi, nehalofili, cu o creştere optimă în jur de 37˚. Sunt nesporulaţi, oxidazo-pozitivi şi catalazo-pozitivi. Unele specii produc pigment. Unele specii nu cresc pe medii bacteriologice simple, ci necesită sânge sau lichid ascitic, precum şi o cantitate crescută de CO2 a mediului(5).

I.3. HABITATUL NATURAL AL NEISSERIILOR ŞI

A SPECIILOR ÎNRUDITE

Majoritatea neisseriilor şi a speciilor înrudite fac parte din flora normală la om şi animale (tabelul 1). Cu toate acestea, unele specii cum ar fi N. gonorrhoeae este patogenă în mod obişnuit, iar celelalte specii comensale pot fi patogene oportunist.

Fisiere in arhiva (2):

  • Sensibilitatea unor Tulpini de Neisseria Spp - Izolate de la Animale la Actiunea Diferitilor Factori Fizici si Chimici
    • Cuprins.doc
    • licenta TR parte gen.doc

Alte informatii

Lucrare de licenta prezentata la USAMV Cluj