Alterarea parametrilor functionali la pacientul cu insuficienta cardiaca

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Alterarea parametrilor functionali la pacientul cu insuficienta cardiaca.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 8 fisiere doc de 95 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Şef. Lucr. Dr. Dinu Ciprian Adrian

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Medicina

Cuprins

INTRODUCERE.pag 1
I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII.pag 2
I. 1.Explorarea fiziologică cardiacă.pag 2
I. 2. Insuficienţa cardiacă.pag 8
I.2.1. Definiţii.pag 8
I.2.2. Epidemiologie.pag 9
I.2.3. Etiopatogenie.pag 10
I.2.4. Mecanismele de compensare ale deficitului funcţional cardiac.pag 15
II. CONTRIBUŢII PERSOANALE.pag 26
II. 1. Introducere.pag 26
II. 2. Material şi metode.pag 28
II. 3. Obiective.pag 28
II. 4. Rezultate şi discuţii .pag 60
II. 5. Concluzii.pag 88
BIBLIOGRAFIE.pag 90

Extras din document

Introducere

Insuficienţa cardiacă entitatea clinică ce rezultă din incapacitatea cordului de a pompa suficient sânge pentru necesităţile organismului, situaţie ce îi induce pacientului o stare de oboseală de diferite grade ajungând la stadiul în care este afectată şi viaţa de relaţie.

Din punctul de vedere patogenic, insuficienţa cardiacă rezultă din acţiunea unor factori variaţi asupra unuia sau mai multor determinanţi ai debitului cardiac (contractilitate, postsarcină, frecvenţă) tinzând să ducă la scăderea acestuia.

Ca urmare sunt activate sisteme compensatorii centrale şi periferice care vizează menţinerea echilibrului circulator. Acesta se realizează prin modificarea structurală şi funcţională a pompei cardiace (hipertrofie, dilataţie), tendinţa de mărire a volemiei (retenţie hidrosalină) şi adaptarea circulaţiei periferice (redistribuirea debitului).

Varietatea factorilor declanşatori împreună cu bolile care se complică spre o insuficienţă cardiacă face ca această entitate fiziopatologică să fie foarte importantă din punct de vedere medical atât din sfera unei prevenţii precoce, iniţierii unui tratament eficient, cât şi din sfera ratei foarte mari de deces al pacienţilor atât în mediu spitalicesc, cât şi extraspitalicesc.

Am ales să dezvolt subiectul Alterarea parametrilor funcţionali la pacientul cu insuficienţă cardiacă  deoarece acesta atinge şi reuneşte trei din domeniile pe care îmi doresc să le aprofundez: fiziologie, fiziopatologie şi pneumologie. Interesul personal pentru aprofundarea subiectului a fost motivat de importanţa acestei teme, dată de numărul mare de pacienţi, de complexitatea epidemiologiei şi manifestărilor clinice.

Alterarea parametrilor funcţionali la pacientul cu insuficienţă cardiacă

I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII

1. Explorarea fiziologică cardiacă

DATE FUNDAMENTALE FIZICE

Explorarea funcţiei cardiace şi înţelegerea mecanismelor fiziologice şi patologice ale acestei funcţii presupun cunoaşterea unor noţiuni de fizică, în primul rând de mecanică a fluidelor, dintre care cea mai importantă este legea lui Laplace. [1, 20, 24, 28, 29, 31, 35, 39, 44, 45, 49].

Figura 1. 1. – Legea lui Laplace

Aceasta stabileşte relaţia dintre tensiune, presiune şi calităţile cavităţii care conţine fluidul – respectiv raza şi grosimea peretelui acesteia. Expresia matematică a acestei relaţii este:

unde:

- P este presiunea lichidului din cavitate care reprezintă forţa aplicată pe unitatea de suprafaţă (P = F/S) şi se măsoară în dyne/cm2 sau torr sau cm coloană de H2O sau Hg;

- T este tensiunea parietală care reprezintă forţa aplicată de-a lungul unei linii pe unitatea de lungime (T = F/l) şi se măsoară în dyne/cm;

- r este raza cavităţii şi h grosimea peretelui acesteia.

Deci, pentru menţinerea unei presiuni date tensiunea parietală va creşte proporţional cu raza cavităţii şi invers proporţional cu grosimea peretelui.

Aplicând aceste considerente cavităţii ventriculare rezultă că pentru menţinerea unei presiuni date în sistemul circulator ventriculul dilatat va fi supus unei tensiuni parietale crescute. Acesta este determinantul principal al unui consum de O2 miocardic crescut. Pe altă parte se poate obţine reducerea tensiunii parietale prin creşterea grosimii peretelui. [1, 20, 24, 28, 29, 31, 35, 39, 44, 45, 49].

Fisiere in arhiva (8):

  • BIBLIOGRAFIE.doc
  • Coperti.doc
  • CUPRINS.doc
  • Introducere.doc
  • PARTEA GENERALA.doc
  • PARTEA SPECIALA - TABEL.doc
  • PARTEA SPECIALA 1.doc
  • PARTEA SPECIALA 2.doc

Bibliografie

1. A Blum – Gender effects on acute heart failure – 2011;
2. Anker SD and all. – Wasting as independent rosk – factor for martality in chronic heart failure – 1997;
3. Baughman K.L. – B type natriuretic peptide – A window to the heart – 2002;
4. Bergson D.D. and all. – Endotelin in congestive heart failure – 1997;
5. B. K – High – Sensitivity ST2 for Prediction of Adverse Outcomes in Chronic Heart Failure – 2011;
6. Braunwald – Biomarkers in Heart Failure – 2008;
7. Braunwald E, Bristow M.R. – Congestive heart failure – 2000;
8. Braunwald E and all. – A text book of cardiovascular medicine 6th Ed. Philadelphia – 2001;
9. Bristow M.R. and all. – Treatment of heart failure – 2001;
10. Clealand G.F.J. and all. – What is the optimal medical management of ischemic heart failure? Progres in cardiovasc disease – 2001;
11. Cristodorescu R. şi col. – Insuficienţa cardiacă. Ghiduri de practică medicală, vol I - Ghid de diagnostic şi tratament, Colegiul Medicilor din România – 1999;
12. Daniels LB and all. Natriuretic peptides – 2007;
13. European Study Group on Diastolic Heart Failure. How to diagnose diastolic heart failure ? – 1998;
14. Ferrara R and all. – Neurohormonal modulation in chronic heart failure – 2002;
15. Floras JS – Sympathetic activation in human heart failure – diverse mechanisms – 2003;
16. Francisc G.S – Pathophysiology of the heart failure clinical syndrome – 2002;
17. Francisc G.S. – The autonomic nervous system in congestive heart failure – 1986;
18. Gandi SK and all. – The pathogenesis of acute pulmonary edema associated with hypertension – 2001;
19. Ghiorghiade M. and all. – Acute Heart Failure Syndrome – 2009;
20. Gherasim L. & Oproiu Alexandru Ioan – Actualităţi în medicina internă – Editura Medicală – 2015;
21. Gherasim L. – Insuficienţa cardiacă. Tratat de medicină internă – Bolile cardiovasculare – partea I, Editura Medicală – 1988;
22. Gherasim L. – Medicină Internă – Bolile cardiovasculare şi metabolice, Vol II, partea I, Editura Medicală, Bucureşti – 2004;
23. Gherasim L. – Progrese în fiziopatologia insuficienţei cardiace, Editura Infomedica – 2002;
24. Ginghină Carmen – Imagistica la bolnavii cardiaci, Editura Medicală – Bucureşti – 2008;
25. Ginghină Carmen – Mic tratat de Cardiologie – Editura Academiei Române, Bucureşti – 2010;
26. Givertz M.M. and all. – Clinical aspects of heart failure – 2001;
27. Guyton & Hall – TRATAT DE FIZIOLOGIE A OMULUI, Ediţia a XI – a, Editura Medicală Callisto;
28. G.T. Jao and all. – Hyponatremia in acute decompensated heart failure – mechanisms, prognosis and treatament options – 2010;
29. Harrison – PRINCIPIILE MEDICINEI INTERNE, Vol 1 + 2, Ediţia XIV – a, Ediţia a II – a în limba română, Editura Teora, Bucureşti – 2003;
30. H. Eriksson – Heart failure: a growing public health problem – 1995;
31. H. J. Milions – Hypomagnesemia and concurrent acid – base and electrolyte abnormalities in patiens with congestive heart failure – 2002;
32. Hangan Corneliu – Fiziopatologie, Centrul Editorial – Poligrafic Medicina, Chişinău – 2008;
33. Hogg K and all. – Neurohumoral pathways in heart failure with preserved systolic funcţion – 2005;
34. Jessup M. and all. –Heart failure – 2003;
35. Laurent Karila – Le Book des ECN – La revue du practicien, Ediţia în limba română, Editura medicală universitară IULIU HAŢIEGANU, Cluj – Napoca – 2011;
36. Lefer D.J. – Oxidative stress and cardiac disease – 2000;
37. de Lemos JA. and all. – B – type natriuretic peptide in cardiovascular disease;
38. Levy D. and all. – Long term term trends in the incidence of and survival with heart failure – 2002;
39. M. Konisi – Progression of Hyponatremia is associated with increased cardiac mortality in patiens hospitalized for acute decompensated heart failure. Journal of cardiac failure – 2012;
40. Macarie C şi col. – Insuficienţa cardiacă – de la mecanisme la tratament, Editura Almatea – 2001;
...

Alte informatii

UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS GALAŢI FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE SPECIALIZAREA MEDICINĂ