Analiza Nevoilor de Servicii Sociale pentru Copii Diagnosticati ca Fiind Supraponderi sau Obezi si Implicarea Administratiei Publice Locale

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Analiza Nevoilor de Servicii Sociale pentru Copii Diagnosticati ca Fiind Supraponderi sau Obezi si Implicarea Administratiei Publice Locale.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 46 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: DEJEU GHEORGHE

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domenii: Medicina, Sociologie

Cuprins

1. Introducere
2. Starea de sănătate a populaţiei din România
3. Etimologia şi patologia obezităţii (epidemia obezităţii)
4. Obezitatea, un fenomen alarmant, dar puţin cunoscut
5. Obezitatea copiilor şi adolescenţilor (obezitatea în rândul copiilor-problemă mondială)
5.1. Riscurile şi complicaţiile obezităţii
5.2. Cauzele obezităţii la copii
5.2.1. Stilul de viaţă
5.2.2. Lipsa terenurilor de joacă
5.2.3. Stresul
5.2.4. Alimentaţia necorespunzătoare (Obiceiuri alimentare nesănătoase)
5.2.5. Lipsa mişcării a activităţii fizice şi sedanterismul
6. Principalele probleme dezbătute pentru problemele copiilor supraponderali şi obezi
6.1. Lipsa respectului de sine
6.2. Stigmatizarea
7. Combaterea obezităţii
8. Legi şi programe pentru prevenirea obezităţii
8.1. Programe pe plan internaţional
8.2. Programe pe plan Naţional
8.2.1. Legi pentru o alimentaţie sănătoasă (alimentele tip fast-food duc la îmbolnăviri şi obezitate)
8.2.2. Programul: Cornul şi laptele
8.3. Programe pe plan local
Europeni se alinează împotriva reclamelor la junk-food
Propuneri pentru îmbunătăţirea sistemului de sănătate
Recomandări eficiente pentru tratarea obezităţii
Concluzii şi sugestii (managmentul obezităţii copilului)
Bibliografie
Anexe

Extras din document

1. Introducere

Societatea omenească a evoluat în câteva mii de ani şi imaginea omului despre sine şi idealul de frumuseţe s-a schimbat. În zilele de azi se ştie că persoanele frumoase sunt considerate cele care prezintă cele mai puţine asimetrii. Un corp cu forme pline presupunea în vremuri rezerve de calorii care puteau menţine viaţa. Pe de altă parte doar nobilii aveau destulă hrană pentru a fi supraponderali, deci surplusul de greutate înnobila. Societatea britanică a impus un regim auster în şcoli, iar sportul şi mai ales performanţa în sport reprezenta un fapt dezirabil. Nu toţi aveau acces la şcolarizare dar nu aveau nici mijloace materiale pentru a trăi în bunăstare.

Prin exportul cultural, imaginea forţei brute, oglindite într-un corp atletic a devenit simbolul reuşitei. Societatea americană a impus acest model. Omul de afaceri, avocatul sau doctorul modern face sport, mănâncă hrană sănătoasă şi adoptă în general un alt stil de viaţă, pentru că vrea, dar şi pentru că doar aşa îşi poate proteja imaginea. Pe de altă parte comunităţile, sunt bombardate informaţional prin reclame care pledează pentru un regim de viaţă nesănătos în care se face apologia bunătăţii fastfood-ului, importanţei unei maşini mai tari (care-ţi permite să nu mai mergi pe jos), a unui calculator sau televizor cu fidelitate sau memorie mai mare (care te leagă de casă şi te face dependent de sistem) şi care-i face pe cei implicaţi în aceste afaceri mai bogaţi şi mai prosperi.

Societăţile care se bucură de un nivel de trai ridicat se luptă cu flagelul obezităţii care a luat forme morbide îngrijorătoare. Sunt înregistrate persoane cu greutăţi de peste 200- 400 kg, iar ce este şi mai periculos aceştia au fost initial copii obezi şi reprezintă vârful icebergului. Cifrele oficiale prezintă o situaţie alarmantă. Mai bine de 50 % din copii suferă de acest aspect morbid, cuprins şi recunoscut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pe lista afecţiunilor cronice grave, datorită incidenţelor mari de decese prin boli circulatorii (accidente cerebrale şi infarct miocardic) pe care le dau.

Această recunoaştere oficială nu a dus şi la schimbări automate în mentalitatea şi obiceiurile alimentare ale oamenilor şi cu atât mai puţin în comportamentul lor culinar. Unii nu pot, alţii nu vor să o facă. Indiferent de motiv rezultatul este acelaşi. Copiii obezi ajunşi la maturitate, prezintă riscul de a murii înainte de a depăşii perioada maturităţii. Studii efectuate în Japonia relevă că într-o singură generaţie, schimbarea orientării alimentaţiei populaţiei spre fastfood şi bucătăria italiană a dus la afectarea populaţiei între 14- 20 % de fenomenul morbid al obezităţii.

Un alt aspect îl reprezintă obezitatea din tările sărace, unde alimentaţia pe bază de fructe şi legume este prea scumpă (sunt producători, dar aceste produse sunt destinate pieţei şi nu consumului) sau nu îndeajuns popularizată şi consumul excesiv de grăsimi saturate şi glucide duce la extinderea acestui fenomen morbid. Programe naţionale de tipul ,,cornul şi laptele,, dovedesc pe de o parte că nu există nici la nivel central o imagine clară a ceea ce/cât are nevoie un copil aflat în dificultate pentru a creşte sănătos dar şi că în lipsa de unor programe coerente se face risipă cu mijloacele puţine de care dispune un stat sărac. (În zonele sărace împărţirea acestor alimente a dus la scăderea abandonului şcolar, cu toate că nu pot compensa o masă, prin faptul că copii redistribuie alimentele oferă creşterea speranţei de viaţă; în vreme ce în zonele caracterizate de un nivel mediu de trai se face risipă, în jurul şcolilor sunt hrăniţi câinii, păsările, sau copii se bat cu paharul cu lapte în unele ocazii.)

Sărăcia prezintă o caracteristică de aglutinare geografică, săracii fiind respinşi, izolaţi. Studiul nivelului de sărăcie relativă presupune o analiză complexă a fenomenului şi extinderea cunoaşterii spre un grad de generalizare care să permită extinderea concluziilor spre efecte neobişnuite cum ar fi obezitatea în aceste populaţii.

În analiza apariţiei obezităţii estimarea balanţei sărăciei şi ratei şi structurii consumului la nivel de unitate de analiză reprezintă doar un aspect. În clasa medie apariţia obezităţii are sorgintea în valoarea calorică crescută a alimentelor consumate şi lipsa unei vieţi active, dar şi o imagine deformată a bunăstării care este percepută ca posibilitatea de a mânca când şi cum doreşti.

Pentru analiza altor dimensiuni ale apariţiei obezităţii ca şi nivelul estimat se pot utiliza alte abordări :

studierea extinderii fenomenului în populaţia şcolară, în contextul analizei mediului social al copilului ;

măsurarea gradului de implicare a factorilor responsabili pentru analiza, monitorizarea şi intervenţia în aceste cazuri, nivel de acces la informaţie şi servicii, etc.

În mediul rural copiii sunt folosiţi în activităţile casnice şi economice. Există un control mai extins al familiei asupra a ceea ce face şi mănâncă copilul, pe de altă parte şi implicarea adulţilor la viaţa economică este mai puţin renumerat în bani, acest lucru ducând la reducerea posibilităţilor de a obţine extrasezonier hrană sănătoasă. În mediul urban accesul la alimente este limitat doar de posibilităţile materiale ale părinţilor şi de controlul exercitat de aceştia (hrana nesănătoasă fiind uşor de procurat şi relativ mai ieftină ca şi cea naturală).

Lumea se confrunta cu o veritabilă pandemie a obezităţii cauzată nu numai de obiceiurile alimentare nesănătoase, dar şi de evoluţia umană şi schimbările de mediu.

Numărul supraponderalilor a ajuns astăzi la circa 1,5 miliarde de persoane, reuşind să-l depăşască de departe pe cel al subnutriţilor, aflat la nivelul de 600 de milioane, se arată în concluziile Conferinţei Internaţionale asupra obezităţii, care se desfăşoară la Sydney.

Situaţia este alarmantă şi în România. Aproximativ 30% din populaţie suferă de obezitate, în timp ce 20% este supraponderală. Îngrijitor este şi numărul copiilor supraponderali, cu 18% mai mare decât în ultimii zece ani.

2. Starea de sănătate a populaţiei din România

Conform Centrului de Calcul şi Statistică Sanitară şi Documentare Medicală din România, procentul de copii supraponderali este valabil şi pentru copiii din ţara noastră. Un studiu recent efectuat în vestul României pe 5.220 copii, cu vârsta între trei luni şi 16 ani, arată că 14,7 la sută dintre ei sunt foarte graşi. Şi mulţi dintre ei riscă să fie la fel şi la maturitate. "Unul din trei copii obezi va deveni adult obez, prognosticul fiind mai prost cu cât obezitatea apare mai precoce. Obezitatea a devenit o problemă de sănătate în ţările dezvoltate dar şi în cele în curs de dezvoltare, ea fiind cea mai frecventă boală de nutriţie" a declarat în urmă cu mai multa vreme conf.dr.Niculae Iordache, preşedintele Societăţii Române de Chirulgie a Obezităţii.

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Nevoilor de Servicii Sociale pentru Copii Diagnosticati ca Fiind Supraponderi sau Obezi si Implicarea Administratiei Publice Locale.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE