Anatomia Analizatorului Vizual

INTRODUCERE

″Trebuie să-i convingem pe toţi oamenii să-şi asume răspunderea sănătăţii lor. Prevenirea să fie în mintea fiecăruia.″(Richard S. Schwlkir, expert OMS)

Pornind de la această afirmaţie, am căutat să realizez o lucrare echilibrată şi cât mai accesibilă, care să sublinieze importanţa unei funcţii vitale, şi anume văzul.

Lucrarea de faţă este structurată pe trei capitole în care am dorit să îmbin informaţiile generale despre anatomia şi fiziologia ochiul uman, aspecte ale patologiei cât şi datele statistice referitoare la principalele afecţiuni prezentate.

În acest sens, capitolul I ″Anatomia şi fiziologia analizatorului vizual″ cuprinde aspecte ale anatomiei şi fiziologiei analizatorului vizual, însoţite de o serie de imagini pentru a facilita o mai bună inţelegere a acestor aspecte.

Capitolul doi al lucrării intitulat ″Aspecte ale patologiei analizatorului vizual″ se referă la unele afecţiuni oculare şi anume: glaucom, herpesul ocular, cataractă şi conjunctivită. Am considerat că aceste afecţiuni merită o prezentare amplă, de aceea am acordat o atenţie deosebită descrieri acestora. Am insistat îndeosebi asupra cauzelor, simptomelor şi tratamentului, având în vedere gravitatea afecţiunilor şi urmările ce pot apărea în cazul netratării acestora.

În capitolul trei ″Cercetări personale″ am prezentat un studiu referitor la incidenţa acestor afecţiuni oculare în judeţul Maramureş, în perioada 2001-2005,pe baza datelor statistice furnizate de Departamentul de Statistică al Spitalul Judeţean din Baia Mare.

Prin toate informaţiile şi datele statistice despre afecţiunile oculare prezentate în lucrarea de faţă, am dorit să subliniez faptul că funcţia vizuală reprezintă, indiferent de vârstă, unul dintre cel mai importante aspecte al vieţii umane.

În final doresc să le mulţumesc cadrelor medicale din secţia oftalmologie a Spitalului Judeţean Baia Mare, judeţului Maramureş, pentru amabilitatea de care au dat dovadă oferindu-mi informaţiile de care aveam nevoie pentru prezentul studiu şi nu în ultimul rând colectivului de cadre didactice de la disciplina de Anatomie şi igiena omului prof.univ.dr. Victoria Doina Sandu şi şef lucrări.dr. Cristina Paşca, din cadrul Facultăţii de Biologie, Cluj Napoca.

Cap.I. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI VIZUAL

I.1 ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUAL

(Voiculescu, 1964; Ardelean şi Roşioru, 1996; Sandu şi colab., 2004)

Analizatorul vizual este alcătuit din trei segmente :

− segmentul periferic sau receptor;

− segmentul intermediar sau de conducere;

− segmentul central.

1. Segmentul periferic sau receptor care primeşte excitaţiile externe specifice şi care este format din:

-Globul ocular;

-Organele anexe ale globului ocular.

Globul ocular

Are forma aproape sferică şi este alcătuit din trei tunici suprapuse care formează peretele lui, şi din medii refringente care constituie aparatul optic.

Învelişurile globului ocular sunt:

- tunica externă, conjunctiva fibroasă;

- tunica mijlocie vasculară (uvee), bogată în pigment;

- tunica internă nervoasă, retina.

Tunica externă sau sclerocorneea este fibroasă şi se împarte în două porţiuni inegale:

-una posterioară opacă, alb-sidefie numită sclerotica;

-o portiune anterioară, bombată şi transparentă numită cornee.

Sclerotica este formată dintr-o împletitură densă de fibre colagene, dispuse radial şi circular care o fac rezistentă. Este bogat inervată şi vascularizată, are rol de susţinere şi protecţie pentru globul ocular.

În grosimea ei se ramifică vase de sânge şi nervi, precum şi canalul lui Schlemm, vecin limbului sclero-cornean care are rol fiziologic în circulaţia lichidelor din interiorul ochiului.

La polul posterior sclerotica prezintă o porţiune perforată numită “lama ciuruită’’, prin care trec fibrele nervului optic.

Pe faţa externă a scleroticii se găsesc inserţiile muşchilor extrinseci ai globului ocular.