Angina Pectorală

Fiziologia inimii

Inima funcţionează ca o pompă aspiratoare-respingătoare, contradicţiile ventriculare ritmice asigură circulaţia sanguină permanentă prin cele două circuite, sistemic şi pulmonar, iar aparatul valvular al inimii imprimă un sens obligatoriu circulaţiei intracardiace a sângelui.

Circulaţia sângelui este asigurată prin activitatea inimii care împinge sângele de-a lungul arterelor, capilare şi venelor.

Succesiunea unei contracţii = SISTOLA şi a unei relaxări = DIASTOLA constituie CICLUL sau REVOLUŢIA CARDIACĂ având o durată de 0,75-0,80s.

Revoluţia cardiacă cuprinde :

- contracţia atriilor sau sistola atrială: 0,7s

- contracţia ventriculelor sau sistola ventriculara: 0,3s

- relaxarea sau repusul întregii inimi sau diastola generală: 0.4s

La individul normal au loc 70-80 revoluţii cardiace pe minut care reprezintă bătăile inimii.

Activitatea mecanică a cordului este apreciată pe baza valorii debitelor :

- sistolic

- cardiac

Debitul SISTOLIC = reprezintă cantitatea de sânge expulzată de ventricule la fiecare sistolă si variază intre 70+90 ml.

Contracţiile cardiace sunt sub influenţa a două mecanisme reglatoare:

- unul intracardiace ;

- unul extracardiac ;

Mecanismul intracardiac este datorat ţesutului specific numit sistem excitoconductor.

Ventriculele sunt două cavităţi de formă piramidală situate spre vârful inimii, una aparţinând inimii drepte = VENTRICUL DREP, iar cealaltă inimii stângi = VENTIRUCULUL STÂNG.

Ventriculul stâng – la baza ventriculului stâng se găseşte orificiul atrio-ventriculat stâng şi orificiul arterei aortice. Orificiul ario-ventricular stâng face legătura între atriul stâng si ventriculul stâng. În jurul acestui orificiu există un inel fibros.

În partea dinspre ventricul, a acestui orificiu se găseşte valvula atrio-ventriculară stângă denumită VALVULA MITRALĂ. Valvula este formată din două valve sau CUSPIDE. Această valvulă dirijează circulaţia sângelui în inima stângă permiţând sângelui să treacă numai din atriu în ventricul şi împiedicând circulaţia in sens invers.

La nivelul orificiului aortic se găsesc trei pliuri membranoase purtând denumirea de VALVULE SIGMOIDE.

Valvulele sigmoide au rolul de a permite trecerea sângelui din ventricul in aortă si de a împiedica trecerea acestuia invers.

Ventriculul drept – pe septul strio-ventricular drept care formează baza acestui ventricul se găsesc:

- orificiul atrio-ventricular drept

- orificiul aortei pulmonare

Orificiul atrio-ventricular drept asigură comunicarea între atriul drept şi ventriculul drept. Are un inel fibros şi este prevăzut cu o valvulă atriuo-ventriculară dreaptă fiind formată din trei valve sau tricuspide, numindu-se VALVULĂ TRICUSPIDĂ. Are acelaşi rol ca şi valvula bicuspidă de a dirija circulaţia sângelui în partea dreaptă a inimii, numai din atriu în ventricul şi împiedicând-o în sens invers.

Orificiul atrii pulmonare face comunicarea între ventriculul drept şi artera pulmonară. Este prevăzut cu trei valvule sigmoide. Valvulele sigmoide dirijează circulaţia sângelui prin ventricul în artera pulmonară opunându-se trecerii in sens invers.

Atriile sunt cavităţi aproximativ cubice situate spre baza inimii. Fiecare atriu are câte o prelungire numită AURICUL sau URECHIUŞĂ. Cele două atrii sunt despărţite prin SEPTUL INTER-ATRIAL.

Atriul stâng:

- prezintă cinci orificii.

- orificiul atrio-ventricular stâng comunică cu ventriculul stâng.

- Cele patru orificii în care se deschid venele pulmonare care aduc sângele oxigenat in plămâni.

Atriul dreptare forma cubică mai pronunţată pereţii lui fiind mai bine delimitaţi. Pe peretele superior se găseşte orificiul venei cave superioare, pe peretele inferior se găseşte orificiul venei cave inferioare care este prevăzută cu o valvula semilunară = VALVULA EUSTACHIO. Peretele intern este format din septul atrio-ventricular drept şi pe el se găseşte orificiul atriu ventricular drept, tot pe acest perete se găseşte orificiul ventricului drept. În grosimea peretelui atriului drept se află NODUL SINO-ATRIAL sau SINUSAL, formaţiune specială de unde pornesc comenzile ce declanşează contracţiile ritmice al inimii. Valvulele atriuo-ventriculare (bicuspida şi tricuspida) împreună cu valvulele sigmoide de la originea arterei aorte şi arterei pulmonare alcătuiesc APARATUL VALVULAR AL INIMII şi reprezintă formaţiuni ale endocardului.