Angina pectorală

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Medicină
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 134 în total
Cuvinte : 31559
Mărime: 1.37MB (arhivat)
Cost: 9 puncte

Cuprins

I FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR 3

STRUCTURA HISTOLOGICĂ A INIMII 4

CONFIGURAŢIA EXTERNǍ A INIMII 7

INERVAŢIA INIMII 8

VASELE SANGUINE 9

STRUCTURA ARTERELOR 10

VASCULARIZAŢIA INIMII 16

ARTERELE CORONARE 12

II. FIZIOPATOLOGIE 19

EPIDEMIOLOGIE 21

ETIOLOGIE 23

CONSECINŢELE ISCHEMIEI MIOCARDICE 30

ANGINA PECTORALĂ 34

MORFOPATOLOGIE 36

TABLOU CLINIC 36

EXAMENUL FIZIC 43

TRATAMENT 51

III.PREZENTARE DE CAZURI

CAZ I 35

CAZ II 60

CAZ III 86

IV.BIBLIOGRAFIE

Extras din document

Sângele şi limfa se află într-un sistem de organe a căror totalitate formează aparatul cardiovascular sau aparatul circulator.

În interiorul acestui aparat ,sângele şi limfa se gǎsesc într-o continuǎ mişcare ceea ce se numeşte circulaţie. Numai datoritǎ circulaţiei ,sângele şi limfa pot îndeplini funcţiile lor, prin care se asigurǎ viaţǎ organismului.

Deşi aparatul cardiovascular reprezintǎ un tot unitar, el poate fi împǎrţit în: sistemul sanguin şi sistemul limfatic. Sistemul sanguin este reprezentat prin: inimǎ şi vase sanguine.

INIMǍ (CORD)

Inima este consideratǎ ca organul central al întregului aparat cardiovascular a cǎrui funcţionare asigurǎ circulaţia sângelui, limfei şi a lichidului interstiţial.

Inima funcţionează ca o pompă aspiratoare-respingătoare, contradicţiile ventriculare ritmice asigură circulaţia sanguină permanentă prin cele două circuite, sistemic şi pulmonar, iar aparatul valvular al inimii imprimă un sens obligatoriu circulaţiei intracardiace a sângelui.

Aşezare: Inima se gǎseşte aşezatǎ în cavitatea toracicǎ, în etajul inferior al mediastinului anterior.Are o poziţie asimetricǎ faţǎ de planul sagital median,cea mai mare parte a ei(2/3) fiind în partea stângǎ a mediastinului şi ocupând ,,patul inimii,, de pe faţa mediastinalǎ a plǎmânului stâng.

Forma, dimensiuni: Inima are formǎ aproximativǎ a unui con turtit antero-posterior,cu înǎlţimea mai micǎ decât diametrul bazei; înǎlţimea este de aproximativ 89 mm, iar diametrul bazei de aproximativ 105 mm, greutatea sa este de aproximativ 300 gr, iar capacitatea este cuprinsǎ între 500- 700 cm3.

Vârful este îndreptat în jos, înainte şi la stânga, cam în dreptul celui de-al V-lea spaţiu intercostal stâng, iar baza este îndreptatǎ în sus, posterior şi spre dreapta.

Raporturi: prin faţa posterioarǎ, inima vine în raport cu faţa superioar a diafragmului, iar prin faţa anterioarǎ, vine în raport cu peretele sternocostal şi cu plǎmânii.

STRUCTURA HISTOLOGICĂ A INIMII

Structural, inima este construită din trei tunici: endocardul, miocardul şi pericardul

Endocardul este tunica internă a inimii, şi căptuşeşte cavităţile inimii, asigurând netezimea suprafeţelor ce vin in contact permanent cu sângele circulat.

Endocardul atrial înveleşte orificiile atrio-ventriculare, valvule, mitrala, tricuspida, semilunara. Aceste valvule îndeplinesc rolul unor palete de dirijare a sângelui într-un sens (din atriu în ventricul sau din ventricul în atriu)

Miocardul este peretele muscular al inimii numit tunica musculară groasă alcătuită din două varietăţi de ţesut muscular: ţesut cardiac şi ţesut nodal.

Ţesutul cardiac formează cea mai mare parte a miocardului, este alcătuit din fibre cardiace striate şi alcătuiesc aşa numitul Miocard Adult.

Ţesutul nodal (sistemul de conducere) este alcătuit din fibre musculare cu multă sarcoplasmă, în care se acumulează glicogen, dar cu puţine miofibrile. Acest ţesut formează grămăjoare de fibrile numite NODULI. În inima unui adult exista doi noduli: sino-atrial = KETH-FLACH şi atrio-ventricular = ASCCHOFF-TAWARA. De la nodul atrio-ventricular pleacă FASCICULUL ATRIOVENTRICULAR sau FASCICULUL HISS.

Inima este învelitǎ într-o formaţiune membranoasǎ care poartǎ denumirea de pericard.El înveleşte şi baza vaselor mari de la baza inimii.

Este format din douǎ pǎrti; una fibroasǎ şi alta seroasǎ. Pericardul fibros se prezintǎ ca un sac, cu peretele format dintr-o membranǎ conjunctiv-fibroasǎ care conţine numeroase fibre elastice.Ea are forma unui con, cu baza fixatǎ pe centrul tendinos al diafragmului.

Pericardul seros cǎptuşeşte pericardul si, fiind o seroasǎ, este forrmat dintr-o foiţa visceralǎ şi una parietalǎ.

Foiţa visceralǎ se mai numeşte epicard şi este intim legatǎ de peretele muscular al inimii, fiind consideratǎ ca a treia tunicǎ a acesteia. Ea este formatǎ dintr-un strat de celule cubice care se sprijinǎ pe un strat de ţesut conjunctiv, cu fibre elastice, vase sanguine şi fibre nervoase.Stratul de ţesut conjunctiv este lipit de faţa externǎ a peretelui muscular al inimii.

Foiţa parietalǎ se gǎseşte în raport cu pericardul fibros, de care aderǎ intim. Şi foiţa parietalǎ este formatǎ tot dintr-un strat de celule cubice şi dintr-un strat de ţesut conjunctiv care se leagǎ de pericardul fibros. Cele douǎ foiţe ale pericardului seros se continuǎ una cu alta în regiunea bazei inimii, unde formeazǎ sinusul pericardic transvers şi sinusul pericardic oblic.

Între foiţele pericardului seros existǎ o cavitate virtualǎ, numitǎ cavitate pericardicǎ. Foiţele pericardice sunt umezite de lichidul pericardic, care uşureazǎ lunecarea acestora în timpul mişcǎrilor inimii. În cazuri patologice, când creşte cantitatea de lichid pericardic, el îngreuneazǎ mişcǎrile acesteia

Bibliografie

- Stanciu, C. - “Semiologie Medicala de Baza” , vol. 1, Editura “Junimea”, 1991.

- Crângulescu Nicolae - Medicina internă - Specialităţi înrudite

şi terapii paleative

- Domnişoru Leonard D. - Compendiu de medicină internă

- Titircă Lucreţia - Ghid de nursing

- Titircă Lucreţia - Tehnici de evaluare şi îngrijire acordate de

asistenţii medicali

Preview document

Angina pectorală - Pagina 1
Angina pectorală - Pagina 2
Angina pectorală - Pagina 3
Angina pectorală - Pagina 4
Angina pectorală - Pagina 5
Angina pectorală - Pagina 6
Angina pectorală - Pagina 7
Angina pectorală - Pagina 8
Angina pectorală - Pagina 9
Angina pectorală - Pagina 10
Angina pectorală - Pagina 11
Angina pectorală - Pagina 12
Angina pectorală - Pagina 13
Angina pectorală - Pagina 14
Angina pectorală - Pagina 15
Angina pectorală - Pagina 16
Angina pectorală - Pagina 17
Angina pectorală - Pagina 18
Angina pectorală - Pagina 19
Angina pectorală - Pagina 20
Angina pectorală - Pagina 21
Angina pectorală - Pagina 22
Angina pectorală - Pagina 23
Angina pectorală - Pagina 24
Angina pectorală - Pagina 25
Angina pectorală - Pagina 26
Angina pectorală - Pagina 27
Angina pectorală - Pagina 28
Angina pectorală - Pagina 29
Angina pectorală - Pagina 30
Angina pectorală - Pagina 31
Angina pectorală - Pagina 32
Angina pectorală - Pagina 33
Angina pectorală - Pagina 34
Angina pectorală - Pagina 35
Angina pectorală - Pagina 36
Angina pectorală - Pagina 37
Angina pectorală - Pagina 38
Angina pectorală - Pagina 39
Angina pectorală - Pagina 40
Angina pectorală - Pagina 41
Angina pectorală - Pagina 42
Angina pectorală - Pagina 43
Angina pectorală - Pagina 44
Angina pectorală - Pagina 45
Angina pectorală - Pagina 46
Angina pectorală - Pagina 47
Angina pectorală - Pagina 48
Angina pectorală - Pagina 49
Angina pectorală - Pagina 50
Angina pectorală - Pagina 51
Angina pectorală - Pagina 52
Angina pectorală - Pagina 53
Angina pectorală - Pagina 54
Angina pectorală - Pagina 55
Angina pectorală - Pagina 56
Angina pectorală - Pagina 57
Angina pectorală - Pagina 58
Angina pectorală - Pagina 59
Angina pectorală - Pagina 60
Angina pectorală - Pagina 61
Angina pectorală - Pagina 62
Angina pectorală - Pagina 63
Angina pectorală - Pagina 64
Angina pectorală - Pagina 65
Angina pectorală - Pagina 66
Angina pectorală - Pagina 67
Angina pectorală - Pagina 68
Angina pectorală - Pagina 69
Angina pectorală - Pagina 70
Angina pectorală - Pagina 71
Angina pectorală - Pagina 72
Angina pectorală - Pagina 73
Angina pectorală - Pagina 74
Angina pectorală - Pagina 75
Angina pectorală - Pagina 76
Angina pectorală - Pagina 77
Angina pectorală - Pagina 78
Angina pectorală - Pagina 79
Angina pectorală - Pagina 80
Angina pectorală - Pagina 81
Angina pectorală - Pagina 82
Angina pectorală - Pagina 83
Angina pectorală - Pagina 84
Angina pectorală - Pagina 85
Angina pectorală - Pagina 86
Angina pectorală - Pagina 87
Angina pectorală - Pagina 88
Angina pectorală - Pagina 89
Angina pectorală - Pagina 90
Angina pectorală - Pagina 91
Angina pectorală - Pagina 92
Angina pectorală - Pagina 93
Angina pectorală - Pagina 94
Angina pectorală - Pagina 95
Angina pectorală - Pagina 96
Angina pectorală - Pagina 97
Angina pectorală - Pagina 98
Angina pectorală - Pagina 99
Angina pectorală - Pagina 100
Angina pectorală - Pagina 101
Angina pectorală - Pagina 102
Angina pectorală - Pagina 103
Angina pectorală - Pagina 104
Angina pectorală - Pagina 105
Angina pectorală - Pagina 106
Angina pectorală - Pagina 107
Angina pectorală - Pagina 108
Angina pectorală - Pagina 109
Angina pectorală - Pagina 110
Angina pectorală - Pagina 111
Angina pectorală - Pagina 112
Angina pectorală - Pagina 113
Angina pectorală - Pagina 114
Angina pectorală - Pagina 115
Angina pectorală - Pagina 116
Angina pectorală - Pagina 117
Angina pectorală - Pagina 118
Angina pectorală - Pagina 119
Angina pectorală - Pagina 120
Angina pectorală - Pagina 121
Angina pectorală - Pagina 122
Angina pectorală - Pagina 123
Angina pectorală - Pagina 124
Angina pectorală - Pagina 125
Angina pectorală - Pagina 126
Angina pectorală - Pagina 127
Angina pectorală - Pagina 128
Angina pectorală - Pagina 129
Angina pectorală - Pagina 130
Angina pectorală - Pagina 131
Angina pectorală - Pagina 132
Angina pectorală - Pagina 133
Angina pectorală - Pagina 134

Conținut arhivă zip

  • Angina pectorala.doc

Alții au mai descărcat și

Angina Pectorală

INTRODUCERE ÎN PROFESIE Nursa definită de Consiliul Internaţional al Nurselor este o persoană care: - A parcurs un program complet de formare...

Depresia

Depresia a fost recunoscută ca tulburare încă din antichitate: o dovedeşte papirusul Ebers din Egiptul Antic (1550 IC), unul dintre cele mai vechi...

Rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului cu infarct miocardic acut necomplicat

ARGUMENT Bolile cardio-vasculare degenerative sunt responsabile de mai mult de jumătate din mortalitatea globală în toate țările dezvoltate din...

Îngrijirea Gravidei în Travaliu și Expulzie și a Lăuzei în Perioada de Lăuzie Imediată

MOTIVAŢIE Instruirea clinică în spital mi-a plăcut în toate secţiile,dar impresionată în mod deosebit am fost în sala de naştere.Acolo am...

Îngrijirea pacientului cu pleurezie

INTRODUCERE Am ales lucrarea de diploma cu titlul ″ Alterarea capacităţii de comunicare auditivă a oamenilor sănătoşi, din cauza poluării sonore...

Îngrijirea pacientului cu diabet zaharat

ARGUMENT Am ales lucrarea de diploma cu tema "Îngrijirea pacientului cu Diabet zaharat" din dorința de a aprofunda cunoștințele dobândite pe...

Ingrijirea Noului Nascut

I.INTRODUCERE Medicina zilelor noastre are un caracter pronuntat profilactic,caci de la dreptul de sanatate am ajuns la datoria de a conserva...

Îngrijirea pacientului cu gonartroză bilaterală

Introducere Reumatismul este o boală cu o largă răspândire, cu predilecţie în ţările în care predomină frigul şi umezeala şi include indivizi...

Te-ar putea interesa și

Angina Pectorală

INTRODUCERE ÎN PROFESIE Nursa definită de Consiliul Internaţional al Nurselor este o persoană care: - A parcurs un program complet de formare...

Îngrijirea pacienților cu angină pectorală

Motto: „ Asistența medicală este pentru un timp, conștiența celui lipsit de conștientă, dorința de a trăi pentru cel ce a gândit la suicid,...

Îngrijirea Bolnavului cu Angină Pectorală

Argument Angina pectorală este expresia unei ischemii miocardice (aport insuficient de sânge la muşchiul cardiac) şi reprezintă forma cea mai...

Angina pectorală stabilă

Angina pectoralǎ este un sindrom clinic datorat ischemiei miocardice caracterizat prin discomfort sau presiune precordialǎ, care este în mod tipic...

Studiu de caz angină pectorală

CAZUL CLINIC NR. 1 I. CULEGEREA DATELOR Nume: D. Prenume: M. Sex: masculin Vârsta: 45 ani Domiciliul: Sibiu, str. Frasinului, nr.32...

Îngrijirea Bolnavilor cu Angină Pectorală

“Teoria precizează ceea ce putem observa” Albert Einstein I. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE Aparatul circular este alcătuit din sisteme...

Plantele Medicinale Utilizate pentru Bolile de Inima, ale Sistemului Digestiv și Renal

CAPITOLUL I - AFECŢIUNILE CARDIACE 1.1. Angina pectorală Durerea constrictivă sau în gheară resimţită în piept este simptomul clasic al anginei...

Influența Tipului de Personalitate asupra Incidenței Cardiopatiei Ischemice la Bărbați

ARGUMENT Începând cu anii ’50, au fost observate de către cercetători unele legături între personalitate şi bolile de inimă. Legătura dintre tipul...

Ai nevoie de altceva?