Apendicita

I. Definitie

Apendicita acuta este o afectiune chirurgicala caracterizata prin inflamatia apendicelui ilio-cecal. Ea reprezinta una din cele mai frecvente cauze de suferinta abdominala, poate avea o evoltie acuta sau cronica.

Anatomie si fiziologie

Apendicele este un tub cilindric, lung pâna la 9 cm, ce se aseaza din fundul sau de pe fata mediana a colonului.Baza sa se afla la locul de confluenta a celor trei temii musculare de pe cec si la 2 cm de valvula ileo-cecala; are o forma sinuoasa de cele mai multe ori cu o portiune scurta, vodiculara, fizata de cec si o portiune lunga, flotanta, care este mobila. De la locul de implantare în cec a apendicelui poenesc cele trei temi musculare ( anterioara libera poterolaterala si poeteromediana aderente ). Este situat în fosa iliaca dreapta, dar în legatura cu anomaliile de dezvoltare embriologica a cecului mai poate fi gasit în:

- pozitie înalta – cec orizontal în pozitie sublupatica, apendicele venind în raport cu vezica biliara;

- în stânga – situs inversus;

- pozitie joasa – lombara, iliaca pelvina.

Orificiul apendicular este situat la 1,5-2 cm sub valvula ileocecala. Forma este infundibulara sau circulara. Mucoasa descrie la locul de implantare o cuta proeminenta:valvula lui Gerlach.

Structura apendicelui se caracterizeaza prin existenta a patru tunici:

- tunica musculara alcatuita din perineul cecoapendicular;

- tunica musculara alcatuita din fibre longitudinale;

- stratul submucos;

- tunica mucoasa ceprezinta un numar mare de foliculi limfatici, fapt pentru care acesta a fost denumit tousila abdominala.

II. Etiopatologie

Apendicita acuta poate surveni la oeice vârsta, însa fresventa cea mai mare este între 10-30 ani, motiv pentru care a fost denumia si „ boala tineretii”. În aparitia apendicitei acute elementul patogenic determinat este cel infectios care gaseste conditii favorizante prin:

- situatia anatomica a apendicelui care constituie un fund de sac cu continut bacterain, ce se poate exacurba prin transformarea într-o cavitate închisa prin obstructie ( copoliti, corpuri strine în special, sâmburi mici de fructe );

- constipatie cronica;

- parazitare ( oxiuri, ascarizi, tenie );

- infectii generale ( gripa, angine pneumococice);

Agentul infectios nu este un germen specific, cel mai frecvent se gaseste colibacilul singur sau în asociere cu alti germeni-streptococ, pneumococ sau anaerobi (cacilul funduliformis ). Patrunderea microbilor se poate face local prin efractia micoasei apendiculare sau pe cale hematogena în cazul unor boli infectioase.

III. Anatomia patologica

Aspectul anatomico-patologic al apendicitei acute este variat si depinde pe de o parte de circulatia microbilor, iar pe de alta parte de reactivitatea organismului, astfel putem avea:

a) Apendicita acuta catarala în care apendicele este congestionat, hiperemiat cu desen vascular accentuat, mezoul evidentiat si mucoaa îngrosta cu pete echimotice.