Bolile Gastro-Intestinale

Cuvîntul de gastrită subînţelege o inflamaţie a stomacului,mai corect,a mucoasei lui.Se pare însă că nu în toate cazurile există o leziune inflamatoare,în adevăratul sens al cuvîntului.Adesea o gastrită pare a nu fi întovărăşită de o leziune de organ(leziune a mucoasei),cel puţin o leziune care să poată fi pusă în evidenţă cu mijloacele noastre actuale.

Aceste forme sunt grupate deobicei sub numele foarte vag ,,dispersii,, şi sunt cotate de majoritatea medicilor ca simple tulburări funcţionale,sau ca fiind legate de o dereglare nervoasă.

Cînd boala apare extrem de rapid,brusc,datorită unei intoxicaţii oarecare,sau unei infecţii,considerăm că este vorba despre forma acută a gastritei.Cînd boala se instalează lent,tulburările apar treptat şi se accentuează progresiv,este vorba despre o gastrită cronică.Gastrita cronică poate să fie adesea consecinţa unei gastrite acute prost tratate.

Gastrita acută apare uneori la cîteva ore după ce bolnavul a consumat alimente infectate sau alterate ori a ingerat un toxic oarecare;boala se manifestă prin greaţă,senzaţia de acru în gură,dureri abdominale deasupra ombilicului,urmate la un interval scurt de vărsături alimentare abundente,nedigerate,acide,amestecate cu mucus.

Chiar dacă bolnavul a eliminat tot conţinutul stomacului,continuă să aibă varsături amestecate cu fiere.Adeseori apar şi dureri de cap,transpiraţii,valuri de căldură,salivaţie abundentă,greţuri,etc.Datorită vărsăturilor,uneori abundente şi prelungite,bolnavul pierde foarte multe lichide,ceea ce-i provoacă o sete intensă,chinuitoare.Acest fenomen devine şi mai grav dacă se însoţeşte şi de diaree,necesitînd intervenţia medicului cît mai rapid posibil.

Gastrita acută poate fi provocată şi de administrarea în doze mari a unor medicamente ca iodul,bromul,salicilatul de sodiu,etc.Cele mai grave forme sunt însă cele provocate de voluntară sau accidentală a unor substanţe ca: soda caustică,acidul azotic,acidul sulfuric,sublimatul,etc.

Aceste forme sunt foarte adesea mortale şi chiar dacă bolnavul este salvat,el rămîne un invalid toată viaţa.

Gastrita cronică este o boală care poate fi întîlnită la toate vîrstele,mai frecvent însă între 20 şi 35 de ani şi cu predominanţă la bărbaţi.Aşa cum s-a arătat,ea este provocată de o inflamaţie a mucoasei.Este greu de stabilit cauzele care duc la o astfel de boală.

Adeseori la originea bolii se găseşte o masticaţie insuficientă a alimentelor, datorită unei dentiţii defectuoase. Alimentele înghiţite nemestecate,nefărmiţate complet,supun stomacul la un efort de digestie crescut şi sunt iritante ale mucoasei gastrice. Distingem mai multe tipuri de gastrită. Menţionăm două forme mai importante în legătură cu secreţia de acid:gastrită cronică achilică sau hipoacidă şi gastrită cronică hiperacidă(cu secreţie mare de acid).Creşterea secreţiei de acid a stomacului poate evolua destul de des fără ca bolnavii să simtă vreo tulburare;în cazul în care secreţia crescută de acid însoţeşte o gastrită,bolnavii se plîng de o senzaţie de greutate şi de o presiune în regiunea abdominală situată deasupra ombilicului,acuză greţuri,arsuri,vărsături.

Tratament şi dietă recomandate pentru gastrită

Tratarea gastritei necesită atât respectarea unui tratament medicametos cât şi adoptarea unui regim alimentar corespunzător. Medicametele care pot fi indicate au ca principal scop stoparea secreţiei acide sau inhibarea acesteia. Din clasa acestora fac parte antiacidele sau antisecretorii. Foarte des utilizate sunt şi pansamentele gastrice.

Dieta bolnavului de gastrită este extrem de importantă. În cazul descoperirii acestui diagnostic trebuie să eliminăm din alimentaţie alimentele condimentate, expuse la temperaturi extreme (foarte cald, foarte rece), băuturile carbogazoase, alcoolul, tutunul, etc.Foarte nocive sunt şi produsele imbogăţite cu E-uri, cu aditivi sintetici sau foarte dulci. Perioada cuprinsă între lunile martie şi mai este foarte importantă pentru activitatea gastrică a stomacului nostru şi, din acest punct de vedere, trebuie să selectăm cu grijă ceea ce consumăm. Gusturile foarte puternice, fie ele dulci, picante, sau amare, pot fi factori declanşatori importanţi ai crizelor de gastrită, deoarece sporesc secreţia de sucuri gastrice. Indicat ar fi să optăm pentru alimente ,,soft”, care să nu îngreuneze activitatea stomacului şi nici să nu constituie un pericol pentru acesta. Legumele şi fructele se cer a fi consumate cu grijă, într-un mod prudent, fără excese. Este de preferat să consumăm alimente lactate reci (dar nu exagerat de reci), care pot calma durerile şi arsurile. Smântâna, iaurtul, laptele sunt ideale. În cazul apariţiei unor crize gastrice, putem alina suferinţa prin adoptarea unui regim alimentar lichid, compus din ceaiuri şi supe uşoare. Mancărurile interzise, de la care ne putem lua gîndul sunt cele foarte grase, care conţin prăjeli şi condimente.Alimentaţia dietetică ocupă un loc important în tratamentul acestor bolnavi.Stabilirea regimului alimentar este destul de delicată.Dieta trebuie să cureţe stomacul bolnav,dar în acelaşi timp trebui să nu fie monotonă,iar echilibrul calitativ şi cantitativ trebuie să fie păstrat,pentru a nu dăuna sănătăţii bolnavului.Nu trebuie uitat că regimul alimentar prea sever poate dăuna mai mult chiar decît boala pentru combaterea careia a fost stabilit regimul.Atunci când se prescrie un regim,este bine să se fixeze în limita posibilităţii,şi orele la care este indicat ca bolnavul să manînce,precum şi alimentele pe care are voie să le consume.