Bolile și dăunătorii părului - viroze și micoplasmoze

ÎNGǍLBENIREA NERVURILOR ŞI PǍTAREA ROŞIE A FRUNZELOR

PEAR VEIN YELLOWS AND RED MOTTLE

Boala este foarte răspândită în livezile de păr, unde reduce considerabil producţia de fructe. În pepinieră creşterea pomilor este puternic afectată, mai ales la părul altoit pe gutui.

Simptome. Ţesuturile din jurul nervurilor secundare şi terţiare ale frunzelor se îngălbenesc, începând de la şfârsitul lunii mai. Mai târziu în vară, la unele soiuri sau la unii pomi apar şi pete roşii pe frunze cât şi înroşirea ţesăturilor pe nervuri.

Simptomele bolii sunt evidente în pepinieră. În livadă la majoritatea soiurilor infecţia rămâne latentă. Pomii de un an în pepinieră au creşterea mai redusă cu 26 – 70 %, în funcţie de sensibilitatea soiurilor.

Din 39 soiuri de păr infectate artificial prin altoire pe gutui, 23 soiuri au manifestat simptome foarte şi mijlociu evidente, 7 soiuri au manifestat simptome virotice slabe şi 9 soiuri simptome neclare.

La 5 soiuri s-a semnalat numai pătarea roşie (PR) a frunzelor, la 7 soiuri numai îngălbenirea nervurilor (IN), iar la alte 17 soiuri simptomele au fost amestecate.

Într-o altă experienţă cu infecţii artificiale, din 39 soiuri şi specii de păr altoite pe păr, la 6 soiuri nu au apărut simptome pe frunze (Red Williams, Arămiu de Someş, Alămâi, Harbuzeşti, Someşana, Untoasa de Transilvania), iar la 25 de soiuri şi specii simptomele au fost de la mijlociu la foarte evidente.

Soiurile de păr Conference, Beurré Hardy, Beurré Liegel, Notaire Lepin, Duchesse d’Angoulême, Abbé Fêtel, Aurii, Passe Crassane, Coscia şi Aromata de Bistriţa manifestă simptome foarte evidente.

Soiurile Passe Crassane, Aurii, Josephine de Malines recţioneză şi prin pete necrotice pe frunze. Pomii infectaţi suferă de ger şi manifestă incompatibilitate cu gutuiul.

Dintre specii, Pyronia veitchii reacţioneză prin pete galbene pe frunze, epinastie şi necroza scoarţei, urmat de uscarea pomilor de la vârf spre bază.

Pirus calleryana var. tomentella recţionează prin cancere de scoarţă şi pete necrotice numeroase pe frunze. P. betulaefolia, P. aromatica şi puieţii de P. serotina recţioneză prin simptome obişnuite de IN. Patogenul IN şi PR a frunzelor reduce pigmenţii fotoasimilatori, fosforul, calciul, azotul, aminoacizii liberi (AAL) şi măreşte conţinutul în amidon şi zahăr solubil din frunze.

Cercetările de microscopie electronică evidenţiază destructurarea organitelor intracelulare, acumulare de amidon şi plastoglobuli legat de senescenţă.

Dintre AAL, hidrooxiprolina a fost pusă în evidenţă numai în probele infectate în perioada de repaus vegetativ.

Patogenul infectează părul şi gutuiul. Se transmite odată cu înmulţirea vegetativă a pomilor prin altoire, butaşi, marcote.

Datorită tabloului simptomatologic şi unor proprietăţi variate patogenului i s-au atribuit diverse etiologii: virus, micoplasmă, richeţie. Se pare că asociaţia virus + richeţie este cea mai plauzibilă după cercetările de microscopie electronică, după transmitere pe anumite plante diferenţiatoare, după unele proprietăţi biochimie ale pomilor infectaţi şi după mijloacele de eliminare din plante. Astfel, după cercetările noastre în xilem la rădăcini, ramuri şi peţiolul frunzelor în a doua parte a verii au fost puse în evidenţă şi bacterii de tip richeţii care măsoară 0,7 – 6 μm X 0,2 – 0,4 μm. Aceste richeţii sunt Gram negative (dupa Severin) şi le considerăm responsabile de reducerea AAL, de apariţia hidroxiprolinei şi blocarea aidonului. La transmiterea IN şi PR de la păr la mărul Cola Crab prin oculare, acesta a manifestat simptome de deformarea frunzelor, îngălbenire, din care nu au mai fost puse în evidenţă richeţii. Probabil aici a pus în evidenţă la microscopul electronic virusuri filamentoase în frunzele de păr infectate cu IN şi PR. Kegler şi al. (1976, 1977) consideră că virusul este reprezentat prin tulpini variate care produc îngălbenirea nervurilor şi pietrificarea fructelor la păr, strierea lemnului la măr şi epinastia şi declinul la SPY 227. Desvignes (1971) a stabilit că virusul îngălbenirii nervurilor la păr este identic cu cel care produce pătarea inelară negricioasă a gutuiului.

În lucrările noastre de cobaltoterapie la 4 Kr au fost eliminate simptomele cu pete necrotice de la părul Josephine de Malines atribuite richeţilor, rămânând în anumite cazuri simptome slabe de îngălbenire a nervurilor. În cazul virusurilor nu s-a reuşit eliminarea lor prin cobaltoterapie ci doar atenuarea simptomelor.