Cancerul Colorectal

CAPITOLUL I: CANCERUL

1.1. DEFINIŢIE.

Cancerul este un cuvânt de origine greacă care înseamnă “crab”. Galien, reputat medic din Grecia Antică, îl descria ca fiind “o tumoră care se extinde în ambele părţi prin prelungiri anormale care invadează ţesuturile adiacente. Aceasta seamănă cu picioarele unui crab care sunt de asemenea prezente de-a lungul capului şi corpului animalului.”(Schwartz,1998)

Pentru a înţelege cancerul este necesară cunoaşterea mecanismelor de transformare malignă. Organismul produce numeroase tipuri de celule care în mod normal cresc şi se divid generând atâtea celule câte are nevoie organismul. Câteodată, nu se ştie cum, celulele continuă să se dividă chiar şi atunci când nu este necesar, formând o masă extracelulară care creşte necontrolat şi duce la formarea tumorii.

Tumorile pot fi benigne sau maligne. Tumorile benigne pot fi îndepărtate, în majoritatea cazurilor ele nu mai recidivează şi nu invadează alte părţi ale corpului şi ele sunt rareori o ameninţare pentru viată.Tumorile maligne reprezintă cancer, deoarece celulele se dezvoltă necontrolat. Ele invadează ţesuturile de origine distrugând celulele din jurul lor, sau părăsesc zona tumorală, intră în circulaţia sanguină, sau în sistemul limfatic şi atacă alte ţesuturi. Acest proces, numit metastază, reprezintă de fapt modalitatea prin care celulele canceroase din tumora iniţială (primară) formează noi tumori (secundare) în altă parte a organismului.

Creşterea tumorii apare în urma perturbărilor care se produc la nivelul mecanismelor de control ale creşterii celulare. Unul dintre principalele mecanisme de control a creşterii este adeziunea celulară. Moleculele implicate în adeziunea celulară permit celulelor să comunice între ele, în timp ce moleculele substratului adeziv permit celulelor să comunice cu mediul inconjurător (Boudreau, 1996).

1.2. CLASIFICARE.

Cancerele sunt clasificate potrivit tipului de celulă şi organ în care iau naştere:

1. Carcinoamele, cel mai comun tip de cancer, ia naştere în epitelii, straturile de celule care acoperă suprafaţa corpului sau organele interne şi glandele.

2. Melanoamele, o formă de cancer care ia naştere în celulele pigmentare localizate printre celulele epiteliale ale pielii.

3. Sarcoamele, originare în ţesuturile suport (sau conective) ale corpului, cum sunt oasele, muşchii şi vasele sangvine.

4. Leucemiile iau naştere în ţesuturile hematopoietice-măduva osoasă, nodulii limfatici şi splina-componente importante ale sistemului imunitar.

5. Limfoamele iau naştere în celulele sistemului limfatic, reţeaua circulatorie a organismului, care filtrează impurităţile.

Cancerele sunt deseori divizate în categorii mai specifice, bazate pe subtipul celular şi organul afectat.

Cancerele se clasifică de asemenea în funcţie de cât de departe şi ce organe invadează:

-Cancer in situ, care este limitat la locul unde a luat naştere.

-Cancer invaziv, care pătrunde în organele înconjuratoare.

-Cancer metastazat, care invadează ţesuturile la distanţă.

Pentru diagnosticul cancerului, medicul ia în considerare toate aspectele clasificării pentru a ajunge la o decizie cu privire la tipul de cancer pe care îl are un pacient şi în ce stadiu se află. Diagnosticul precis şi tratamentul depind de clasificarea exactă.

Gradarea şi stadializarea carcinoamelor este utilă în descrierea gradului de diferenţiere, respectiv de infiltrare al cancerului:

G1: cancer bine diferenţiat; celulele au caracteristici neoplazice;

G2: grad moderat diferenţiat;

G3: tumoră slab diferenţiată, anaplazică.