Coacăzele negre

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Medicină
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 21 în total
Cuvinte : 10420
Mărime: 96.41KB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Cuprins

1. Introducere

2. Compoziție

2.1. Fructul

2.2. Frunzele

2.3. Semințele

3. Efecte terapeutice

3.1. Fructul

3.2. Frunzele

3.3. Semințele

4. Indicații terapeutice

4.1. Fructul

4.2. Frunzele

4.3. Semințele

5. Modalități de utilizare

5.1. Fructul

5.2. Frunzele

5.3. Semințele

6. Contraindicații

7. Concluzii

8. Bibliografie

Extras din document

1. Introducere

Coacăzul negru (Ribes nigrum L.) face parte din familia Grosulariacee (Messegue și Bontemps, 1996 ; Pârvu, 2000 ) sau Saxifragaceae (Grigorescu et al., 2001 ; Bojor și Perianu, 2002 ; Nistreanu, 2006 ; Lascu, 2008 ; Giurgiu și Giurgiu, 2013 ); se mai întâlnește și sub denumirea de cassis (Pop, 2006 ).

Este un arbust tufos (Pârvu, 2000; Nistreanu, 2006), microfanerofit , tolerant la umiditate și temperatură, acid-neutrofil (Pârvu, 2000), originar din regiunile subarctice și temperate din Europa, nordul Asiei și regiunile nordice îndepărtate ale Americii, unde crește în soluri acide și sărace în nutrienți (Reinhards, 2013 ). La noi în țară, crește spontan pe soluri argilo-lutoase, în zonele de deal și munte din Moldova și Transilvania (Pârvu, 2000; Clinovschi, 2005).

Coacăzul are o înălțime de la 1,5 (Giurgiu și Giurgiu, 2013) până la 2 metri (Clinovschi, 2005 ; Mihăescu et al., 2008 ; Stănescu et al., 2014 ). Frunzele sunt formate din 3-5 lobi (Clinovschi, 2005; Nistreanu, 2006; Stănescu et al., 2014) de culoare verde deschis pe fața inferioară și verde închis pe fața superioară (Stănescu et al., 2014), iar florile sunt grupate în 5-10 raceme gălbui la exterior și roșiatice la interior (Bojor, 2003 ; Clinovschi, 2005; Nistreanu, 2006; Mihăescu et al., 2008). Fructele sunt bace mici, negre (Bojor, 2003; Clinovschi, 2005; Nistreanu, 2006; Stănescu et al., 2014) de formă globuloasă, cu gust aromat-acrișor și miros aromat, plăcut (Stănescu et al., 2014) dispuse în ciorchini (Mihăescu et al., 2008). Este un arbust care crește în flora spontană, dar este și cultivat (Pop, 2006; Lascu, 2008).

Denumiri populare: agriș negru, pomișoară neagră, smordin, smordină neagră, struguri negri (Messegue și Bontemps, 1996; Pârvu, 2000; Mohan, 2001 ; Giurgiu și Giurgiu, 2013).

Din punct de vedere nutrițional, coacăzele negre sunt cele mai valoroase (Pop, 2006) și cele mai apreciate (Mihăescu et al., 2008), fiind etichetate recent ca și „superfructe”, cu numeroase beneficii pentru sănătate (Lister et al., 2002 ; Lyall et al., 2009 ).

2.Compoziție

2.1. Fructul

Valoarea energetică este de 56 kcal la 100 g de fructe proaspete, din care 89% se resorb sub formă de energie (Bojor și Perianu, 2002);

Coacăzele negre conțin:

- apă (Bojor și Perianu, 2002; Pop, 2006; Lascu, 2008),

- glucide 6,6-14 g% (Valnet, 1987 ; Bojor și Perianu, 2002; Lascu, 2008; Stănescu et al., 2014),

• zaharuri (Pârvu, 2000; Nistreanu, 2006; Pop, 2006; Lascu, 2008; Giurgiu și Giurgiu, 2013),

• monozaharide,

- glucoză și fructoză (Pop, 2006; Lascu, 2008),

• polizaharide (Hilz et al., 2005 ),

- hemiceluloză (xiloglucan) (Hoffman et al., 2005 ),

- pectine (Valnet, 1987; Grigorescu et al., 2001; Pop, 2006; Mihăescu et al., 2008; Giurgiu și Giurgiu, 2013; Stănescu et al., 2014),

Pectine [1 , 2 ]:

Sunt polizaharide care se găsesc în țesuturile vegetale atât la plantele superioare (în cantitate mai mare în fructe), cât și la unele alge [1]. Din punct de vedere biochimic, sunt amestecuri macromoleculare complexe coloidale de galacturonan vegetal, formate din porțiuni mari de resturi de acid D-galactopiranoziluronic legate ale căror grupări carboxil sunt esterificate cu grupări metil [2].

Au următoarele roluri:

- de structură,

- reglează regimul de apă al plantelor,

- sunt substanțe de rezervă,

- măresc rezistența plantelor la secetă,

- influențează starea țesuturilor în perioada de coacere și de păstrare a fructelor și legumelor.

Prin încălzire cu o soluție de zaharoză slab acidulată formează geluri. Se întrebuințează în industria alimentară la fabricarea gemurilor, a marmeladei etc., în cea farmaceutică și cosmetică [1].

Cantitatea de pectine din coacăzele negre variază: 0,39- 0,93 g% (Pop, 2006, 196), 0,20-1,79 g% (Lampitt și Hughes, 1928 ; Letzig, 1950 ; Fuchs și Wretling, 1991 ).

- proteine 0,9 g% (Valnet, 1987; Pârvu, 2000; Lascu, 2008; Giurgiu și Giurgiu, 2013),

- fibre alimentare, în principal celuloză (Pop, 2006; Lascu, 2008; Reinhard, 2013),

- acizi organici (citric, malic) (Pârvu, 2000; Bojor, 2003; Nistreanu, 2006; Pop, 2006; Lascu, 2008; Giurgiu și Giurgiu, 2013),

- emulsine ( Valnet, 1987; Mihăescu et al., 2008; Giurgiu și Giurgiu, 2013),

- compuși polifenolici (Lopes da Silva et al., 2004 ; Anttonen și Karjalainen, 2006 ; Ovaskainen et al., 2008 ; Gopalan et al., 2012 ; Milivojevic et al., 2012 ),

• antocianine (Valnet, 1987; Pârvu, 2000; Andersen, 2002 ; Bojor și Perianu, 2002; Bagger-Jorgensen et al., 2004 ; Lopes da Silva et al., 2004; McDougal et al., 2005 ; Anttonen și Karjalainen, 2006; Van Straten, 2008; Nour et al., 2011 ; Gopalan et al., 2012; Milivojevic et al., 2012; Giurgiu și Giurgiu, 2013; Reinhard, 2013; Stănescu et al., 2014),

Antocianine/antocianozide:

Antocianozidele sunt glicozide ale delfinidolului și cianidolului (Stănescu et al., 2014) și sunt printre cei mai importanți pigmenți vizibili cu ochiul liber, fiind responsabile de culoarea mov, caracteristică fructelor de coacăz negru (Andersen, 2002; Lopes da Silva et al., 2004 ).

Sunt cel mai mare grup de polifenoli din coacăzele negre, fiind prezente în proporție de 80% din totalul de componente (Slimestad și Solheim, 2002 ; Ghosh și Konishi, 2007 ).

Cantitatea de antocianine din coacăzele negre ajunge până la 250 mg/100 g la fructele în stare proaspătă (Slimestad și Solheim, 2002).

În SUA, consumul zilnic de antocianine raportat la persoană ajunge la 12,5 mg-1 (Wu et al., 2006 ; McGhie & Walton, 2007 ).

- delfinidin 3-O-rutinozid (Matsumoto et al., 2001 ; Slimestad și Solheim, 2002) 47% din total (Matsumoto et al., 2001),

- cianidin 3-O- rutinozid (Matsumoto et al., 2001; Slimestad și Solheim, 2002) 35% din total (Matsumoto et al., 2001),

- delfinidin 3-O-glucozid (Matsumoto et al., 2001; Slimestad și Solheim, 2002) 13% din total (Matsumoto et al., 2001),

- cianidin 3-O-glucozid (Matsumoto et al., 2001; Slimestad și Solheim, 2002) 5% din total (Matsumoto et al., 2001),

• proantocianidine (Anttonen și Karjalainen, 2006; Gopalan et al., 2012; Milivojevic et al., 2012),

• taninuri (Pârvu, 2000; Grigorescu et al., 2001; Bojor și Perianu, 2002; Nistreanu, 2006; Lascu, 2008; Van Straten, 2008 ; Giurgiu și Giurgiu, 2013; Stănescu et al., 2014),

• flavonoizi (Valnet, 1987; Pârvu, 2000; Anttonen și Karjalainen, 2006; Gopalan et al., 2012; Milivojevic et al., 2012; Giurgiu și Giurgiu, 2013; Bojor și Perianu, 2002; Nistreanu, 2006; Reinhard, 2013; Stănescu et al., 2014),

- miricetină (Ossola et al., 2009 ),

- quercitină (Kostarelou et al., 2014 ),

- rutină (Bojor, 2003),

• acizi fenolici (Anttonen și Karjalainen, 2006; Gopalan et al., 2012; Milivojevic et al., 2012),

- acid vanilic (Kostarelou et al., 2014),

- acid cafeic (Kostarelou et al., 2014),

- acid galic (Kostarelou et al., 2014),

- acid p-cumaric (Kostarelou et al., 2014),

- rutozid (Grigorescu et al., 2001; Bojor și Perianu, 2002; Stănescu et al., 2014),

- lanosterol (Bojor, 2003).

Vitamine:

- vitamina B1 (tiamina) (Pârvu, 2000; Bojor și Perianu, 2002; Slimestad și Solheim, 2002; Bagger-Jorgensen et al., 2004; McDougal et al., 2005; Pop, 2006; Giurgiu și Giurgiu, 2013),

- vitamina B2 (riboflavina) (Pârvu, 2000; Bojor și Perianu, 2002; Slimestad și Solheim, 2002; Bagger-Jorgensen et al., 2004; McDougal et al., 2005; Nistreanu, 2006; Pop, 2006; Giurgiu și Giurgiu, 2013),

Bibliografie

1. Agrawal, P. (2011), An overview on use of herbal medicines in rheumatoid arthritis, International Journal of Pharmacy & Technology, 3(4), 1623-1657.

2. Amakura, Y., Umino, Y., Tsuji, S., Tonogai, Y. (2000), Influence of jam processing on the radical scavenging activity and phenolic content in berries, J Agric Food Chem, 48: 6292-7.

3. Andersen, Ø. (2002), Anthocyanins. in: Encyclopedia of life sciences. Chichester: JohnWiley and Sons, Ltd..

4. Ansari, M.S., Ansari, S. (2005), Lycopene and prostate cancer. Future Oncol., 1(3):425-30.

5. Anttonen, M.J., Karjalainen, R.O. (2006), High-performance liquid chromatography analysis of black currant (Ribes nigrum L.) fruit phenolics grown either conventionally or organically, Journal of Agricultural and Food Chemistry, 54(20), 7530-7538.

6. Ascherio, A., Rimm, E.B. (1996), Dietary fat and risk of coronary heart disease in men: cohort follow up study in the United States. BMJ, 313: 84-90.

7. Dicționar enciclopedic ilustrat (1999), Editura Cartier, București.

8. Bagger-Jorgensen, R., Meyer, A.S., Varming C., Jonsson, G. (2004), Recovery of volatile aroma compounds from black currant juice by vacuum membrane distillation, J. Food Eng., 23-31.

9. Bemelmans, W.J.E., Broer, J., Feskens, E.J.M., Smit, A. J., Muskiet, F.A., Lefrandt, J.D. (2002), Effect of an increased intake of alpha-linolenic acid and group nutritional education on cardiovascular risk factors: the Mediterranean Alpha-linolenic Enriched Gronigen Dietary Intervention (MARGARIN) study, Am J Clin Nutr, 75:221-7.

10. Bishayee, A., Mbimba, T., Thoppil, R.J., Haznagy-Radnai, E., Sipos, P., Darvesh, A.S. (2011), Anthocyanin-rich black currant (Ribes nigrum L.) extract affords chemoprevention against diethylnitrosamine-induced hepatocellular carcinogenesis in rats, The Journal of Nutritional Biochemistry, 22(11), 1035-1046.

11. Bojor, O. (2003), Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z, Editura Fiat Lux, București.

12. Bojor, O., Perianu, C. (2002), Pledoarie pentru viață lungă, Ediția a 2-a, Editura Fiat Lux, București.

13. Carper, J. (2007), Cum să-ți păstrezi sănătatea creierului, Editura Curtea Veche, București.

14. Chan, J., Bruce, V.M., McDonald, B.E. (1991), Dietary alpha-linolenic acid is as effective as oleic acid and linoleic acid in lowering blood cholesterol in normolipidemic men, Am J Clin Nutr, 53:1230-4.

15. Clinovschi, F. (2005), Dendrologie, Editura Universității Suceava, Suceava.

16. De Lorgeril, M.R., Renaud, S., Mamelle, N., Salen, P., Martin, J.L., Monjaud, I. (1994), Mediterranean alpha-linolenic acid-rich diet in secondary prevention of coronary heart disease, Lancet, 343:1454-9.

17. Fuchs, G., Wretling, S. (1991), Chemical composition of Swedish blueberries, raspberries, strawberries, lingonberries and black currants, Vaar Foeda, 43(8), 425-438.

18. Gao, X., Cassidy, A., Schwarzschild, M.A., Rimm, E.B., Ascherio, A. (2012), Habitual intake of dietary flavonoids and risk of Parkinson disease, Neurology 78, 1138-1145.

19. Garbacki, N., Kinet, M., Nusgens, B., Desmecht, D., Damas, J. (2005), Proanthocyanidins, from Ribes nigrum leaves, reduce endothelial adhesion molecules ICAM-1 and VCAM-1, Journal of Inflammation, 2, 9-21.

20. Garbacki, N., Tits, M., Angenot, L., Damas, J. (2004), Inhibitory effects of proanthocyanidins from Ribes nigrum leaves on carrageenin acute inflammatory reactions induced in rats, BMC Pharmacol, 4:25.

21. Ghosh, D., Konishi, T. (2007), Anthocyanins and anthocyanin-rich extracts: role in diabetes and eye function, Asia Pac J Clin Nutr, 16:200-8.

22. Giurgiu, E., Giurgiu, O.C. (2013), Plantele medicinale importante în medicina naturistă, Ediția a 3-a, http://www.scribd.com/doc/150581611/128951472-Plantele-medicinale-importante-in-tratamentele-naturiste-edi%C4%8C-ia-a-III-a.

23. Gopalan, A., Reuben, S.C., Ahmed, S., Darvesh, A.S., Hohmann, J., Bishayee, A. (2012), The health benefits of black currants, Food & Function, 3(8), 795-809.

24. Grigorescu, E., Lazăr, M.I., Stănescu, U.H., Ciulei, I. (2001), Index fitoterapeutic, Editura Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași.

25. Hâncu, N., Roman, G., Vereșiu, A.I. (2010), Diabetul zaharat, nutriția și bolile metabolice- tratat I, Editura Echinox, Cluj- Napoca.

26. He, D., Huang, Y., Ayupbek, A., Gu, D., Yang, Y., Aisa, H.A., Ito, Y. (2010), Separation and purification of flavonoids from black currant leaves by high-speed countercurrent chromatography and preparative HPLC, J. Liq. Chromatogr. Related Technol. 33, 615-628.

...

Preview document

Coacăzele negre - Pagina 1
Coacăzele negre - Pagina 2
Coacăzele negre - Pagina 3
Coacăzele negre - Pagina 4
Coacăzele negre - Pagina 5
Coacăzele negre - Pagina 6
Coacăzele negre - Pagina 7
Coacăzele negre - Pagina 8
Coacăzele negre - Pagina 9
Coacăzele negre - Pagina 10
Coacăzele negre - Pagina 11
Coacăzele negre - Pagina 12
Coacăzele negre - Pagina 13
Coacăzele negre - Pagina 14
Coacăzele negre - Pagina 15
Coacăzele negre - Pagina 16
Coacăzele negre - Pagina 17
Coacăzele negre - Pagina 18
Coacăzele negre - Pagina 19
Coacăzele negre - Pagina 20
Coacăzele negre - Pagina 21

Conținut arhivă zip

  • Coacazele negre.docx

Alții au mai descărcat și

Etnofitoterapia Românească - Izvor al Terapeuticii Medicamentoase Actuale

INTRODUCERE Orice tratat de istoria medicinei sau a farmaciei, orice document care vorbeşte despre remediile folosite de om pentru tămăduirea...

Forme farmaceutice cu largă utilizare în terapia actuală - aerosoli

ISTORIC Din timpuri străvechi, pe calea nazală s-au administrat diferite remedii sau medicamente, pentru a trata afecţiunile respiratorii. Dacă...

Plante Medicinale Utilizate în Dermatocosmetologie

„Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate totul este nimic aceasta este, de departe, principalul în fericirea omului; este izvor de plăcere, iar...

Starea de sanatate si caracteristicile ei in Romania

SCOPURILE SANATATII PUBLICE: 1.Promovarea sanatatii, care vizeaza ca oamenii sa fie tot mai sanatosi, apti de a participa la viata sociale (se...

Te-ar putea interesa și

Secție Biotehnologică de Fabricare a Sucului Pasteurizat din Coacăze

TEMA PROIECTULUI Să se proiecteze o secţie biotehnologică de fabricare a sucului pasteurizat din coacăze negre cu o capacitate de producţie de 500...

Tehnologia Procesarii Extractelor din Coacaze Roșii

CAPITOLUL I Noţiuni introductive Coacăzele roşii După culoarea pieliţei fructelor, se deosebesc soiuri de coacăze albe, de coacăze roşii (ambele...

Calitatea sucurilor de fructe și legume roșii

Calitatea sucului de fructe roşii și controlul autenticității prin HPLC Rezumat În lucrarea de față s-a folosit metoda nr. 71 a Federației...

Planta de zmeur și coacăz negru

Plantele de zmeur si coacăz negru Despre compuşii fitochimici. Compusii fitochimici sunt substanţe fără valoare nutritivă, care se găsesc în...

Băuturile spirtoase

ISTORIC Bauturile alcoolice sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. Pe papirusurile si pe monumentele vechilor egipteni, cu mai mult de 3000 de...

Standarde, cerințe minime de calitate și caracteristicile tehnologice a speciei Coacăze

INTRODUCERE Coacăzul este un arbust care face parte din genul Ribes, familia Grossulariaceae. Fructele au acțiune tonică generală, vitaminizantă,...

Iaurt de băut ZuZu cu cocos

Scurt istoric al firmei Albalact. ALBALACT a fost infiintata in 1971, intr-o vreme in care regimul comunist dorea ca fiecare judet din Romania sa...

Actele normative din domeniul produselor și serviciilor alimentare - vinul și băuturile spirtoase

Aspecte introductive legate de Comerţ Comerţul determină o funcţie economică complexă ce consta în a compara materii prime sau produse pentru a le...

Ai nevoie de altceva?