Comele neurologice

Coma = suferinta grava a creierului, caracterizata prin pierderea de lunga durata a starii de constienta si alterarea pana la pierderea totala a functiilor de relatie (motilitatea voluntara, sensibilitate, reflexivitate), cu conservarea partiala a functiilor vegetative (respiratorie, circulatorie, termoreglare).

Come de origine cerebrala - agentul cauzal actioneaza direct asupra creierului:

leziuni vasculare: tromboza, embolie, hemoragie cerebrala(parenchimatoasa), hemoragie meningeana, inundatie ventriculara;

endem cerebral difuz: eclampsie, encefalopatie hipertensiva, nefropatii acute;

procese expansive intracraniene: tumoare, abces, chist;

inflamatii: encefalita, meningita, meningoencefalita;

traumatisme: comotie, contuzie, hematom, fractura de baza de craniu;

factori fizici: insolatie, degerare, electrocutare;

tulburari nervoase predominant functionale: epilepsie, isterie.

In functie de gravitatea ei, coma poate fi de 4 grade:

coma superficiala: cunostinta nu este complet pierduta, reflexele, circulatia si respiratia sunt normale;

coma de profunzime medie se caracterizeaza prin: pierderea completa a cunostintei, bolnavul nu raspunde la intrebari si nu executa ordine, reflexele osteotendinoase si corneean sunt pastrate; functiile vegetative sunt pastrate (resp., circulatie);

coma profunda se caracterizeaza prin pierderea totala a starii de constienta; reflexele osteotendinoase, pupilare si de deglutitie se abolesc treptat. Deglutitia si mictiunea nu mai sunt controlate de centrii cerebrali. Apar tulburari respiratoria (polipnee sau bradipnee, respiratie Cheyne-Stokes sau Kussmaul), circulatorii (soc) si metabolice (deshidratare, acidoza sau alcaloza);

coma ireversibila (depasita). Apar tulburari cardiovasculare si respiratorii grave. Bolnavul este mentinut in viata numai prin respiratie mecanica.

SCALA GLASGOW -elaborata în anul 1974- pentru stabilirea topografiei leziunilor - presupune evaluarea miscarilor ochilor, raspunsul verbal si raspunsul motor. Se acorda câte o nota fiecarei evaluari si se face suma.

Deschiderea ochilor: 4 - spontana, 3 - la ordin, 2 - la stimuli durerosi, 1 - absenta.

Raspunsul verbal: 5 - orientat corect, 4 - confuz, 3 - cuvinte nepotrivite, 2 - cuvinte de neînteles, 1 - raspuns verbal absent.

Raspunsul motor: 6 - la ordin, 5 - localizeaza stimulii, 4 - în flexie, 3 - decorticare, 2 - decerebrare, 1 - raspuns motor absent.

Scorul pentru coma propriu-zisa este sub 7. Coma grava are scorul sub 5.

Accidentul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral (AVC) este denumirea comună a mai multor tulburări care apar atunci când circulația sanguină spre creier este blocată, iar celulele nervoase sunt lipsite de oxigen și substanțe nutritive. Din acest motiv, funcționarea neuronală este alterată (disfuncție cerebrală) sau compromisă definitiv. Este posibil, de asemenea, ca țesutul nervos respectiv să moară, din această cauză, este necesară intervenția medicală de urgență. Cu cât este mai mare durata de timp în care un AVC rămâne netratat, cu atât mai mari vor fi leziunile. Succesul terapeutic depinde, deci, de promptitudinea instituirii tratamentului medicamentos.

Accidentele vasculare cerebrale sunt suferințe grave ale SNC, determinate de modificări circulatorii cerebrale și se caracterizează prin pierderea motilității unei părți din corp, asociată sau nu cu tulburări de echilibru, senzitiv-senzoriale și de limbaj. Tulburările de motilitate pot varia de la pareze (diminuarea forței musculare) până la paralizie - plegie (dispariția totală a funcției motorii). Alături de tulburările de motilitate apar și alte tulburări: de sensibilitate, sfincteriene, trofice, etc.

Clasificare:

a) A.V.C hemoragic;

b) A.V.C ischemic (infarct cerebral=IC):

Prin tromboză

Prin embolie