Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Medicină
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 31 în total
Cuvinte : 4990
Mărime: 52.12KB (arhivat)
Publicat de: Alina Banu
Puncte necesare: 7
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Livia Popescu

Cuprins

  1. I. Partea generală
  2. 1. Aspecte anatomice şi fiziologice privind circulaţia coronariană
  3. 2. Cardiopatia cronică ischemică : definiţie , clasificare,etiopatogenie, manifestări clinice
  4. 3. Evaluarea electrocardiografică a cardiopatiei cronice ischemice
  5. 4. Evaluarea ecocardiografică în cardiopatia cronică ischemică
  6. II. Partea specială
  7. 5. Material şi metodă
  8. 6. Rezultate
  9. 7. Discuţie
  10. 8. Concluzii
  11. 9. Bibliografie

Extras din proiect

PARTEA GENERALĂ

CAPITOLUL 1

ASPECTE ANATOMICE ŞI FIZIOLOGICE PRIVIND CIRCULAŢIA CORONARIANĂ

I.1.A. ASPECTE ANATOMICE PRIVIND CIRCULAŢIA CORONARIANĂ

Inima este un organ ce desfăşoară în organism o activitate continuă şi uriaşă în acelaşi timp.Metabolismul intens al miocardului necesită un mare aport de sânge.Acesta este asigurat de sistemul arterelor coronare şi venele coronare.

ARTERELE CORONARE

Inima primeşte sângele nutritiv prin două artere coronare : artera coronară stângă şi artera coronară dreaptă .

--Artera coronară stângă porneşte de pe partea stângă a bulbului aortei şi , după un scurt traiect, se bifurcă în artera interventriculară anterioară şi artera circumflexă.

--artera interventriculară anterioară merge prin şanţul longitudinal anterior , trece prin incizura vârfului inimii şi se termină pe faţa diafragmatică a acesteia.

--artera circumflexă trece prin partea stângă a sanţului coronar de pe faţa anterioară şi ajunge pe faţa posterioară , terminându-se în apropierea originii sanţului longitudinal posterior.

Artera coronară stângă vascularizează cea mai mare parte a peretelui inimii stângi , cea mai mare parte a septului interventricular şi o foarte mică parte din peretele ventricolului drept.

--Artera coronară dreaptă porneşte tot din bulbul aortei şi prin şanţul coronar de pe aceeaşi faţă (anterioară) , ajunge pe faţa posterioară a inimii şi merge , prin şanţul coronar posterior până la originea sanţului longitudinal posterior , urmează acest şanţ şi se termină aproape de vârful inimii.Pe traiectul său dă ramuri ce vascularizează cea mai mare parte a peretelui inimii drepte , o parte a septului interventricular şi o mică parte din peretele ventricolului stâng.Arterele coronare sunt artere terminale.

VENELE INIMII

Din capilarele care irigă pereţii inimii se formează venele care duc sângele în atriul drept.Acestea sunt :

1. Venele coronare , care sunt reprezentate prin : marea venă coronară, vena interventriculară posterioară şi mica venă coronară.

--Marea venă coronară îşi are originea pe faţa anterioară , aproape de vârful inimii , şi se continuă cu sinusul coronar.Vena coronară mare colectează sângele din peretele inimii stângi.Sinisul coronar poate fi considerat ca extremitatea dilatată a marii vene coronare.El se prezintă ca un trunchi gros şi scurt , aşezat în şanţul coronar , pe faţa posterioară , sub orificiul venei cave inferioare.Sinusul coronar se deschide în atriul drept printr-un orificiu propriu prevăzut cu o valvulă , valvula Thebesius.

--Vena interventriculară posterioară îşi are originea pe faţa posterioară , aproape de vârful inimii şi trece prin şanţul longitudinal posterior până la sinusul coronar , în care se deschide.Ea colectează sângele din partea posterioară a inimii.

-- Mica venă coronară îşi are originea pe faţa posterioară a inimii şi merge , prin şanţul coronar posterior , până la sinusul venos , în care se varsă.Ea colectează sângele dintr-o parte a inimii drepte.

Prin aceste vene , sinusul coronar colectează cea mai mare parte a sângelui care circulă prin pereţii inimii.

2. Venele cardiace accesorii sunt câteva vene mici , care se deschid direct în atriul drept.

Vascularizaţia inimii este completată prin numeroase vase limfatice şi ganglioni limfatici (ganglionii mediastinali anteriori).

Preview document

Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 1
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 2
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 3
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 4
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 5
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 6
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 7
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 8
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 9
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 10
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 11
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 12
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 13
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 14
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 15
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 16
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 17
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 18
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 19
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 20
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 21
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 22
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 23
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 24
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 25
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 26
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 27
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 28
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 29
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 30
Corelații între Aspectele Electrocardiografice și Ecocardiografice în Cardiopatia Cronică Ischemică Dureroasă - Pagina 31

Conținut arhivă zip

  • Corelatii intre Aspectele Electrocardiografice si Ecocardiografice in Cardiopatia Cronica Ischemica Dureroasa.doc

Alții au mai descărcat și

Apendicita Acută

CAPITOLUL I Motivatia lucrarii Am abordat aceasta tema deoarece lucrez în sectia de Chirurgie de 8 ani, am îngrijit si îngrijesc bolnavi operati...

Complicațiile Digestive și Tratamentul Lor la Pacienții cu Insuficiență Renală Cronică

Pentru explicarea fenomenelor digestive au fost enun¬ţate multiple ipoteze. Iniţial, totul a fost pus pe seama retenţiei azotate. Dar, s-a...

Îngrijiri specifice ale pacientului cu gastrită cronică

CAPITOLUL I NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A STOMACULUI Anatomia stomacului Stomacul este porţiunea cea mai dilatată a tubului digestiv, este...

Angina pectorală stabilă

Angina pectoralǎ este un sindrom clinic datorat ischemiei miocardice caracterizat prin discomfort sau presiune precordialǎ, care este în mod tipic...

Peritonita Acută

CAPITOLUL I PERITONITA ACUTA Peritoneul este o seroasa foarte întinsa, în raporturi cu toate organele abdominale, cu o vasta retea de vase...

Îngrijirea Pacientului cu Glaucom

I. ARGUMENT Milioane de oameni din lumea întreagă trăiesc fără să vadă deloc. Unul dintre principalii vinovaţi este şi glaucomul, cunoscut în...

Plan de îngrijire

Diagnostic de nursing potential sau actual Sursa de dificultate (cauza) Manifestari de dependenta Obiective Interventii Proprii si delegate...

Osteoporoză

Osteoporoza este o boala sistemica care afecteaza osul, caracterizata prin deteriorarea arhitecturii tesutului osos, avand drept consecinte...

Ai nevoie de altceva?