Corpii Străini Esofagieni - Considerații Etiopatogenice Clinice și Terapeutice

Domeniu: Medicină

Conține 17 fișiere: doc

Pagini : 217 în total

Cuvinte : 35342

Mărime: 258.09KB (arhivat)

Publicat de: Iurie Vișan

Puncte necesare: 9

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. Dr. Nicolae Ionescu , Asis. Univ. Dr. Ion Anghel

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davilla Facultatea de Medicina Generala Spitalul Coltea - Sectia O.R.L.

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

I. Anatomia esofagului
A. Limite
B. Traiectoria si directie
C. Dimensiuni
D. Configuratia externa
E. Structura esofagului
1. Mucoasa esofagiana
2. Submucoasa
3. Tunica musculara
4. Adventicea esofagului
F. Raporturi
G. Vascularizatia
1. Arteriala
2. Venoasa
3. Limfatica
H. Inervatia
II. Fiziologia deglutitiei
1. Timpul bucal
2. Timpul faringian
3. Timpul esofagian
4. Rezumat despre controlul nervos al deglutitiei
III. Tulburari fiziopatologice induse de prezenta corpilor straini esofagieni
IV. Incidenta, etilogia, etiopatogenia corpilor straini esofagieni
V. Leziuni anatomo-morfopatologice produse de corpi straini
VI. Diagnostic pozitiv al corpilor straini esofagieni
A. Anamneza
B. Simptomatologia
C. Examenul clinic al esofagului
1. Palparea
2. Percutia
3. Auscultatia
4. Laringoscopia indirecta
D. Examen direct al esofagului
1. Examen radiologic
2. Esafagoscopie
VII. Diagnostic diferential al corpilor straini esofagieni
VIII. Complicatii
A. Ruptura esofagiana
B. Mediastinita acuta
C. Fistulele esofagiene
D. Complicatii rare
IX. Tratamentul corpilor straini esofagieni
X. Studiul personal
XI. Concluzii
XII. Bibliografie

Extras din proiect

A. Definitie. Rol. Delimitare.

Esofagul este un conduct musculo-membranos, cu sens cranio-caudal, situat în regiune cervicala, toracica si abdominala, prin care trec alimentele din faringe în stomac. Limita superioara este reprezentata pe marginea inferioara a fasciculului cricoidian al muschiului constrictor inferior al faringelui. Planul separativ între faringe si esofag corespunde marginii inferioare a cartilajului cricoid si se proiecteaza pe corpul vertebrei C6. Limita variaza dupa pozitia capului, urca in extensie si coboara in flexie. La batrani, limita coboara datorita relaxarii generale a musculaturii si a organelor .

Limita superioara a esofagului la nou nascut poate ajunge la nivelul marginii inferioare a vertebrei C3, la copilul în varsta de 2 ani la nivelul vertebrelor C4 -C5, la copilul de 12 ani la nivelul vertebrei C6. Dupa Grigoire, singurul reper exact îl constituie tuberculul cartilajului cricoid, orizontala dusa prin marginea lui inferioara constituind limita dintre faringe si esofag, indiferent de pozitia capului .

Limita inferioara este reprezentata de cardia, orificiul prin care esofagul se deschide in stomac. Acest punct se proiecteaza posterior pe vertebra T11, iar anterior la intersectia celui de-al saptelea cartilaj costal stang pe stern . De la incisivi la orificiul superior al esofagului este o distanta de 15 cm la barbat si resectiv 13 cm la femei. Esofagul avand o lungime de 25 cm, rezulta ca o sonda parcurge o distanta de aproximativ 40 cm ca sa ajunga in stomac.

B. Traiectorie si directie .

Esofagul strabate regiunea cervicala, toracele, diafragmul si ajungand în abdomen se termina în stomac.

Esofagul descrie un numar de inflexiuni ( unele semisagitale, alte frontale). În plan sagital, esofagul nu ramane aplicat pe coloana vertebrala, se departeaza de ea, descriind o curba cu concavitatea anterior . Esofagul are si doua curburi în plan frontal : una superioara cu concavitatea la dreapta, alta inferioara cu concavitatea la stanga. Initial, la continuarea sa cu faringele, esofagul este situat pe linia mediana . Coboara aproape vertical pe fata anterioara a coloanei vertebrale, foarte putin deviat la stanga, pana la nivelul vertebrei T4, aici se inflecteaza spre dreapta pentru a face loc arcului aortic . Redevine median, iar la nivelul vertebrei T7, deviaza din nou spre stanga, urmand un traiect paravertebral pana la intrarea în