Cuprins
- Introducere 2
- - Clasificarea drogurilor 2
- - Efectele drogurilor asupra vieţii sociale 4
- - Efectele drogurilor asupra sănătăţii
- - Opiul 5
- - Heroina 6
- - Cocaina 7
- - Amfetaminele 8
- - Steroizii anabolizanţi 8
- - Barbituricele 9
- - LSD 9
- - Ecstasy 10
- - Canabisul 10
- - Mescalina 11
- - Ketamina 11
- - PCP 12
- - Ciupercile halucinogene 12
- - Efectele drogurilor asupra sănătăţii sexuale 13
- - Concluzii 13
- - Bibliografie. 14
- - Anexe. 15
Extras din proiect
Introducere
Cuvîntul “narcotic” cel mai des, este utilizat greşit, atribuindui-se sensul de drog. Cuvîntul “narcotic” provine de la termenul grecesc “narkos”, care înseamnă “dormit”. Deci narcoticele sunt medicamente şi droguri care induc somnul. Sau altfel spus, narcoticele sunt substanţe care produc după pătrundere în organism o stare de narcoză. Aceste substanţe se prezintă frecvent sub formă de gaze sau vapori care prin inhalare au efect hipnotic, somnifer, analgetic (calmează sau înlătură temporar durerea), şi provoacă relaxarea musculară. Cel mai des narcoticele sunt substanţe medicamentoase, în special opiacee, cum ar fi analgezicele centrale pe bază de morfină sau de derivaţi ai acesteia, unele hipnotice (substanțe care provoacă un somn artificial) şi unele anxiolitice (medicamente care combat anxietatea (stare de neliniște, de teamă nedeterminată, însoțită de tulburări fiziologice)) [8].
Pe cînd drogul, în sens farmacologic, este o substanţă utilizată sau nu în medicină, a cărei folosire abuzivă poate crea dependenţă fizică şi psihică sau tulburări grave ale activităţii mintale, ale percepţiei şi ale comportamentului. În sensul dat de către convenţiile internaţionale, prin drog înţelegem substanţele supuse controlului prin Convenţia Unică asupra stupefiantelor din 1961 şi substanţele psihotrope al căror control este prevăzut de Convenţia din 1971. Convenţiile şi protocoalele aplicabile drogurilor au dat substanţelor psihotrope (medicamente cu acţiune asupra psihicului) un sens particular, diferenţiindu-le de stupefiante (substanţe medicamentoase care inhibă centrii nervoşi, provocînd o stare de inerţie fizică şi psihică şi care, folosită mult timp, duce la obişnuinţă şi la necesitatea unor doze crescînde) [7].
Clasificarea drogurilor
În literatura de specialitate şi în practică există numeroase clasificări ale drogurilor, având la bază diferite criterii, cele mai cunoscute fiind: după efectul produs asupra sistemului nervos central - SNC, după originea lor, după regimul juridic al substanţelor sau după dependenţa generată.
- În funcţie de efectul asupra SNC (se consideră în general cea mai adecvată clasificare fiind utilizată în practică de organismele ONU, preluată şi de Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală – Interpol).
- Substanţe stimulente sau psihoanaleptice;
- Substanţe depresoare sau psiholeptice;
- Substanţe perturbatoare (halucinogene) sau psihodisleptice.
Stimulentele sunt substanţe care accelerează activitatea SNC. Din această categorie fac parte: frunzele arbustului de coca, crack-ul, khat-ul, amfetaminele, anorexigenele (substanţe care provoacă repulsie față de alimente, însoțită de pierderea totală a poftei de mâncare) şi psihostimulenţii.
Depresoarele sunt substanţe care încetinesc activitatea SNC în general ele având efecte analgezice (calmează sau înlătură temporar durerea) şi sedative. Principalele substanţe ce fac parte din această categorie sunt: opiul şi derivaţii săi (morfina şi heroina), medicamente pe bază de opiu sau derivaţi ai acestuia, morfinice de sinteză, barbiturice, tranchilizante şi hipnoticele.
Halucinogenele sunt substanţe care perturbă (împiedică funcționarea normală) activitatea SNC şi provoacă alterări ale percepţiei, temporale şi spaţiale. În fapt ele „deformează senzaţiile şi percepţiile celui care le utilizează”. În această categorie sunt cuprinse: cannabisul, LSD 25, mescalina şi altele.
- În funcţie de originea produsului:
- Droguri naturale;
- Droguri de semisinteză;
- Droguri de sinteză (sintetice).
Drogurile naturale sunt cele obţinute direct din plante sau arbuşti: opiul şi opiaceele, cannabisul şi răşina acestuia, khat-ul, frunzele de coca şi derivaţii săi şi alte plante cu principii halucinogene.
Drogurile de semisinteză sunt cele realizate prin procedee chimice pornind de la o substanţă naturală extrasă dintr-un produs vegetal (heroina, LSD).
Drogurile de sinteză sunt elaborate în întregime prin sinteze chimice: metadona, mescalina, LSD 25, amfetamina, designer-drugs, ecstasy ori alte substanţe psihotrope obţinute în laboratoare clandestine. Tot în această categorie sunt incluşi şi „solvenţii volatili şi alte produse cu proprietăţi asemănătoare drogurilor”. Tot droguri de sinteză sunt considerate mai multe produse ce sunt deturnate de la folosirea lor tradiţională, fiind totodată larg răspândite şi uşor de procurat. Acestea antrenează o puternică dependenţă psihică şi uneori fizică producând totodată şi fenomenul de toleranţă.
- În funcţie de regimul juridic al substanţelor:
- Substanţe a căror fabricare şi administrare sunt supuse controlului (morfina, barbituricele) – sunt folosite în tratamente medicale;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drogurile.docx