Forme farmaceutice cu largă utilizare în terapia actuală - aerosoli

ISTORIC

Din timpuri străvechi, pe calea nazală s-au administrat diferite remedii sau medicamente, pentru a trata afecţiunile respiratorii.

Dacă administrarea remediilor pe cale inhalatorie a început cu foarte mult timp în urmă, încă din Antichitate, utilizarea aerosolilor în medicina modernă datează de la sfârşitul ultimului secol, iar tipul de condiţionare sub presiune există din 1900.În trecut, medicii prescriau aerosoloterapia, recomandând bolnavilor să meargă la mare şi să inhaleze aerul sărat - particulele mici de sare din aer erau produse de forţele atomizante ale talazurilor.

La inceputurile anilor1950,principiile tehnologiei aerosolilor au fost aplicate pentru dezvoltarea aerosolilor farmaceutici,in S.U.A,initial pentru administrarea locala,pe piele,in tratamentul arsurilor,taieturilor,ranilor,infectiilor si a altor afectiuni dermatologice,cat si pentru calea bucofaringiana(sprayuri).

Aerosolii pentru tractul respirator au fost dezvoltati in 1955 cand o solutie de clorhidrat de adrenalina a fost conditionat intr-un recipient presurizat si s-a utilizat ca aerosol de inhalatie.Industria aerosolilor ia avant in 1956,prin descoperirea unor gaze propulsoare netoxice si inerte chimic,astfel o mare dezvoltare o are fabricarea de aerosoli de uz topic mai ales dupa introducerea in terapeutica a antibioticelor.Alte substante medicamentoase sunt formulate ca aerosoli pentru actiunile:antiseptica,germicida,antimicotica,anestezica.

În ultimii ani, problema inhalaţiilor şi aerosolilor a fost studiată mult; în acelaşi timp au fost propuse corpului medical noi substanţe medicamentoase foarte active, capabile să acţioneze:fie local,fie sistemic.

Utilizarea de inhalaţii pentru efectul local în tractul respirator inferior este de asemenea, larg dezvoltată. Astfel se utilizează sub formă de inhalaţii: bronhodilata¬toarele, corticosteroizii, anticolinergicele şi antialergicele.

Capitolul 1.DEFINITII SI GENERALITATI

Produsele aerodisperse sunt forme farmaceutice dozate de substante medicamentoase dispersate ca particule fine lichide, lichido-cristaline, semisolide sau solide, în aer sau alt mediu de dispersie gazos, destinate afectiunilor aparatului respirator, altor mucoase si pielii, în vederea unei actiuni locale sau generale.

Diametrul particulelor este cuprins între 0,001 si 100 μm. Dispersarea în particule fine a unei substante medicamentoase într-un lichid sau gaz, în care aceasta este insolubilă, conduce la sisteme disperse eterogene, bifazice:

• emulsie: dispersia unui lichid în alt lichid;

• suspensie: dispersia unui solid într-un lichid;

• aerosol: dispersia unui lichid sau solid într-un gaz;

• spumă: dispersia unui gaz într-un lichid.

Termenul de aerosol are o dublă semnificatie:

• un sistem fizic eterogen, bifazic: aerosolii reprezintă o dispersie coloidală de lichid sau solid într-o fază gazoasă;

• dispozitivul, care permite generarea aerosolilor.

Sistemul dispers eterogen bifazic sau trifazic este format dintr-o:

• fază dispersată, faza internă, un lichid care va fi eliberat sub formă de picături fine, cu diametrul cuprins între 0,05-5 μm sau un solid (o pulbere coloidală), ce are particulele de dimensiuni între 5 μm si 1000 μm;

• faza dispersantă, faza externă, mediul de dispersie gazos, de obicei aer, vapori de apă, gaze comprimate sau gaze lichefiate.

Formele farmaceutice lichide pot fi: solutii, emulsii, suspensii, iar formele solide: pudre, comprimate capsule; acestea trebuie transformate în aerosoli în momentul administrării.

Aerosoli sunt forme presurizate dozate bifazice sau trifazice, ce contin una sau mai multe substante medi¬camentoase într-o formă farmaceutică, care prin activare va fi emisă din recipient sub forma unei dispersii fine de lichid, lichid cristalin, semisolid sau solid într-un mediu gazos.

Aerosolii farmaceutici sunt asemănători altor forme dozate si necesită respectarea acelora si consideratii privind for¬mularea, fabricarea, stabilitatea si eficacitatea terapeutică a produsului.