Fumatul Pasiv

Introducere

În virtutea principiului tolerantei reciproce între oamenii unei societăti civilizate, am putea accepta ca nefumătorii si fumătorii să trăiască împreună în bună întelegere. O atitudine de tolerantă mutuală si-ar avea locul daca fumatul pasiv nu ar afecta sănătatea celor care sunt nevoiti să-l suporte. Dar, cercetările din domeniu demonstrează că nu îsi are locul.

Din ce in ce mai multe studii indică faptul că fumatul pasiv dăunează grav sănătătii, inhalarea fumului de catre nefumători avȃnd consecinte serioase. Mai mult, aceste consecinte sunt cu atat mai grave cu cȃt petrecem mai mult timp în preajma fumătorilor.

stiind aceste lucruri, nu mai posibilă o limitare la acest concept al tolerantei, mai ales în mediul profesional unde foarte rare sunt cazurile cȃnd ne putem alege noi mediul de lucru.

Fumatul pasiv ne priveste pe noi toti, pȃnă si în casele noastre, pentru că fumatul partenerului, al unuia dintre părinti expune membrii familiei (copiii sunt cei mai afectati) la o întreaga serie de riscuri.

Desigur, fumatul poate fi considerat „o plăcere periculoasă” în functie de hotărȃrea fiecăruia, iar societatea trebuie să tolereze diferentele existente între membrii ei.

Fumatul este, deja de mult timp, cunoscut drept principala cauză evitabilă care dăunează grav sănătătii. Sănătatea nefumatorilor, constrȃnsi să inhaleze fumul tutunului („fumatul pasiv”) este, de asemenea, amenintată de aceleasi pericole. Aceasta este concluzia la care au ajuns nenumărate studii stiintifice efectuate în ultimii ani.

Prezentat de cei din industria tabacului ca fiind un obicei masculin, în strânsă legătură cu sănatatea, fericirea, bogătia , puterea si succesul sexual, fumatul se dovedeste de fapt, a fi un factor negativ, declansator a numeroase boli si afectiuni, moarte prematură si probleme sexuale. Aproape 10 milioane de persoane de sex masculin fumează : aproximativ 35% din bărbatii statelor dezvoltate si 50% din populatia masculină a tărilor în curs de dezvoltare. Tendintele remarcate în ambele categorii de state evidentiază cum numărul fumătorilor a atins apogeul, aflându-se însă într˗un proces de regres lent, dar sigur. Cu toate acestea, această tendintă de descrestere este cunoaste un ritm extrem de întârziat, timp în care milioane de bărbati mor din cauza tabacului. De regulă, persoana educată renuntă prima la acest obicei, fumatul devenind, asadar, un tabiet al bărbatilor săraci, cu un nivel mai scăzut al educatiei.

Nivelul scăzut al consumului de tutun în rândul femeilor nu reflectă constientizarea pericolului medical, ci mai degrabă traditiile sociale si resursele economice reduse ale sexului feminin (Dr. Gro Harlem Brundtland, Director General, WHO, 1998).

În jur de 250 milioane de femei fumează zilnic pe întreg globul. Aproximativ 22% din femeile statelor dezvoltate si 9% din cele în curs de dezvoltare consumă tigări. În plus, femeile sud- asiatice mestecă tutun. Industria tututnului îl promovează în rândul femeilor folosind imagini seductive, dar false ale vitalitătii, modernitătii, emancipării, sofisticării si alurii sexuale. În realitate, cauzează boală si moarte. Companiile de tutun au început să producă o gamă de brand-uri adresate femeilor: aceste tigări feminizate sunt lungi, foarte subtiri si mentolate.

I. Motivatia alegerii temei

Alegerea temei are la bază o realitate contemporană, si anume expunerea omului la diferitele conditii si factori poluanti de mediu. Astfel, importanta abordării acestei probleme deopotrivă medicale si sociale este de necontestat, deoarece numai prin identificarea cauzelor se pot lua măsurile necesare evitării aparitiei anumitor afectiuni sau boli.

Statele est-europene prezintă valori mai mari ale numărului de fumători, în comparatie cu vecinii occidentali. În plus, tările din Est sunt mult în urma celor din Vest în ceea ce priveste implementarea interdictiilor referitoare la fumat.

Procentele fumătorilor din tara noastră sunt printre cele mai ridicate ale lumii, aceste rate ridicate fiind specifice tărilor aflate în curs de dezvoltare. La ora actuală, în România fumatul este interzis în institutii publice centrale si locale, institutii sau unitati economice, de alimentatie publică, de turism, comerciale, de învătământ, medico-sanitare, culturale, de educatie, sportive, în toate mijloacele de transport în comun, autogări, gări si aeroporturi, de stat si private, în spatiile închise de la locul de muncă sau alte spatii prevăzute de lege, cu exceptia spatiilor delimitate si special amenajate pentru fumat din incinta acestora. Cu toate acestea, legea se dovedeste a fi destul de permisivă cu fumătorii, deoarece în restaurante si baruri se poate fuma, iar conditia de a beneficia de aparate de ventilatie eficiente, precum si de a avea o zonă separată si dedicată nefumătorilor nu este împlinită de cele mai multe ori.

În Romȃnia, cele mai permisive locuri sunt restaurantele si barurile. Restrictiile lipsesc din tara noastră în aceste localuri, ca si în cazul Turciei, pe cȃnd Bulgaria si Croatia prezintă restrictii partiale. După 6 luni de experimentare a noii interdictii, Croatia a redus partial interdictiile, ca urmare a plȃngerilor înaintate de fumători si de proprietarii de localuri. Dintre statele studiate, Romȃnia ocupă ultimul loc si în ceea ce priveste fumatul în interiorul locurilor de muncă si al birourilor. Astfel, dacă Bulgaria si Croatia interzic cu desăvȃrsire consumul de tigări în aceste spatii, iar Turcia are restrictii partiale, tara noastră nu beneficiază de asemenea măsuri.