Implicatii ale KinetoTerapiei in optimizarea mijloacelor de recuperare in Luxatia Congenitala de Sold

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Implicatii ale KinetoTerapiei in optimizarea mijloacelor de recuperare in Luxatia Congenitala de Sold.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 70 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Lector Univ. Dr. Fieroiu Emil

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Medicina

Cuprins

PARTEA I 1
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL I 4
Fundamentarea teoretică a temei 4
I.1. Anatomia articulaţiei şoldului 4
I.2. Luxaţia congenitală de şold – repere generale 13
I.3. Tipologie 15
I.4.Simptomatologie 16
I.5. Examenul clinic 17
I.6.Investigaţii paraclinice 24
I.7.Cauze şi factori de risc în luxaţia congenitală de şold 30
I.8.Diagnosticul în luxaţia congenitală de şold 32
I.9.Principii de tratament în luxaţia congenitală de şold 32
PARTEA A II-A 38
CAPITOLUL II 38
II. Obiectivele și metodologia cercetării 38
II.1. Sopul 38
II.2. Obiectivele cercetării 38
II.4. Ipoteze 39
II.5. Metode de cercetare folosite. 39
II.5.1. Metoda analizei literaturii de specialitate: 39
II.5.2. Metoda observației: 39
II.5.3. Metoda de măsurare – explorare și evaluare: 40
II.5.4. Metoda experimentala: 40
II.5.5. Metoda înregistrării, prelucrării și prezentării grafice a datelor: 41
II.6. Desfașurarea experimentului 41
CAPITOLUL III 56
Rezultatele cercetării şi interpretarea lor 56
CAPITOLUL IV 64
CONCLUZII 64
BIBLIOGRAFIE 66

Extras din document

PARTEA I

INTRODUCERE

Luxaţia congenitală de şold, este considerată una din cele mai frecvente şi grave patologii ortopedice, întâlnite la copilul nou-nascut. Problema diagnosticului precoce, reprezintă un vector important în succcesul tratamentului conservator și în cel al recuperării, reprezentat de succesul tratamentului pe tot parcursul vieții.

Luxaţia congenitală de şold se constată la 2 – 20% copii din 1000 nou-născuţi. Conform datelor lui Artz, 82% din copii cu patologie, au şolduri luxabile şi numai 18% au luxaţii de femur. În majoritatea cazurilor, şoldurile luxabile au o evoluţie spontană favorabilă, ceea ce nu există în luxaţiile de femur.

Multe aspecte în patologia dată provoacă discuţii, deși această malformaţie este cunoscută de multe secole. Există diferite păreri referitoare la noţiunea de patologiei, principiile de tratament ortopedic şi chirurgical, particularităţile reabilitării şi aprecierea rezultatelor la distanţă.

În literatura engleză, până în anul 1990, patologia era numită dislocaţie congenitală de şold (CDH – congenital dislocation of the hip). În timp ce în publicaţiile franceze patologia era denumită ca luxaţie congenitală de şold.

Analogică apreciere era şi rămâne utilizată în literatura rusă. În 1989 savantul Klisic propune noţiunea de „developmental displasement of the hip”- DDH, displazia de dezvoltare.

El consideră că luxaţia congenitală de femur, nu este întotdeauna congenitală şi nici luxaţie de la debut, dar se prezintă ca o dereglare dinamică a femurului. Acest fapt rămâne discutabil, deoarece trecerea de la un grad al patologiei la altul, nu este un fapt dovedit şi obiectiv.

Acest termen nou include toate varietăţile anomaliei de femur – luxaţie, subluxaţie, preluxaţie. Cea mai discutabilă rămâne tactica de tratament conservator. Sunt păreri controversate despre necesitatea tracţiei cutanate, avantajele şi dezavantajele ei, precum și tacticile,aparatele,modul și termenii de utilizare.

Lucrarea ”Implicații ale kinetoterapiei în optimizarea mijloacelor de recuperare în luxația șoldului”, prezintă aspectele clinice comune și specifice ale luxației șoldului, în funcție de tipul acesteia; tratamentul ortopedico-chirurgical și metodologia de recuperare funcțională a uneia dintre cele mai importante verigi a lanțului kinetic al membrului inferior (articulația șoldului), dar și proceduri ale acestei metodologii, având ocazia de a le aplica pacienților, conform prescripției medicale, de-a lungul stagiilor de practică.

Motivul alegerii acestei teme derivă din dorinţa de documentare, de descoperire și de soluționare a afecțiunilor generate de această problemă extrem de important, luxaţia congenitală propriu – zisă a şoldului, este astăzi rarisimă în ţările civilizate şi este reprezentată numai de cazuri de luxaţie teratigenă la nou - născuţii de ambele sexe. Ceea ce este cunoscut ca maladie luxantă este aşa - zisa displazie de dezvoltare a șoldului, cu potenţial luxant, care se decelează după naştere,(in special la fetiţe.).

Lucrarea de faţă "Implicaţii ale kinetoterapiei în optimizarea mijloacelor de recuperare în luxaţia congenitală de şold", are ca scop general recuperarea funcţională la pacienţilor din studiul nostru ce au fost diagnosticaţi şi trataţi pentru luxaţie congenitală de şold. Astfel lucrarea prezintă statutul inițial al pacienților și urmarește evoluția acestora, prin observarea amănunțită a modului în care corpul le permite să-și desfașoare activitățile zilnice și culminează cu incheierea perioadei de supraveghere ăn urma căreia se observă transformările ți produsul final, rezultat din aplicarea exercițiilor de kinetoterapie.

Articulația coxofemurală este o articulație complexă, puternică, care are în sarcina sa susținerea greutății corporale, cu rol deosebit de important în statica locomoșiei. Este o articulașie sinovială, sferică ce leagă capul femural de osul coxal (bazin). Oasele de la acest nivel se articulează în cavitatea glenoidă. Aceasta este acoperită cu un strat de cartilaj hialin, care acopera oasele cu un strat neted, reducând în acest fel fricțiunea din timpul mișcărilor și de asemenea este un bun amortizator al șocurilor.

Un alt motiv pentru care am ales această temă a fost reprezentată de dorința de a iniţia un program kinetic şi de recuperare în vederea unei funcţionări normale a aparatului locomotor respectiv articulația coxo-femurala, în cel mai scurt timp. Realizarea cercetării a necesitat o documentare corespunzătoare, în vederea cunoaşterii de informaţii actuale, despre problematica pe care o ridică recuperarea luxaţiei congenitale de şold, prin procedee specifice de kinetoterapie şi reintegrarea în activitatea cotidiană normală. Pe lânga dorința mea de cunoaștere a mai multor detalii despre această boală și dorința de a descoperii soluții, interesul meu pentru problema luxației congenitale de șold a fost inițiat în momentul în care un membru apropiat al familiei mele a trecut prin această problemă. Astfel pe lângă dorința mea de cunoaștere, s-a inserat și obligația morală de a fii un sprijin pentru familia mea, iar sprijin înseamnă cunoaștere și prin cunoaștere se crează soluții.

Informaţiile au fost culese din mai multe surse (cărţi, note de curs), iar în urma studierii lor au fost întocmite fişe cu informaţiile necesare, ce le-am folosit fie ca suport teoretic, fie ca referire bibliografică în lucrarea de faţă.

Fisiere in arhiva (1):

  • Implicatii ale KinetoTerapiei in optimizarea mijloacelor de recuperare in Luxatia Congenitala de Sold.doc

Bibliografie

1. Ciucurel, C. (2005), Fiziologie, Editura Universitaria, Craiova.
2. Ciucurel, C. (2005), Presbiacuzia între abordare gerontologică și geriatrică, Editura Universitaria, Craiova.
3. Ciucurel, C. (2008), Bazele anatomo-fiziologice ale mișcării, Editura Universitaria, Craiova.
4. Ciucurel, C. (2005), Note de curs: Kinetoterapia la vârsta a III-a, Universitatea din Pitești.
5. Ene Răzvan. (2011), Aportul imagisticii în diagnosticul şi tratamentul luxaţiei congenitale de şold, Teză de doctorat sub conducerea Prof. Dr. Bondari A., Craiova.
6. Frank H. Netter, M.D., John T. Hansen, Ph. D, (2007), Atlas de Anatomie Umană. Ediţia a III-a. Editura Medicală Callisto,Bucureşti, România.
7. Georgescu G. (2006) Prim ajutor și traumatologie sportivă aplicată, Editura Universitaria, Craiova.
8. Georgescu Luminiţa (2002), Fiziologia educaţiei fizice, Editura Universitaria, Craiova.
9. Goţia George Dan şi col. (2002), ÎNDRUMĂTOR DE STAGIUL CLINIC în Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică, Iaşi.
10. Iconaru, E.I. (2008), Recuperarea copiilor cu infirmitate motorie cerebrală, Editura Universitaria, Craiova.
11. Papilian, V. (1992), Anatomia omului vol.I – Aparatul locomotor, Editura Medicală, Bucureşti.
12. Papilian, V. (2010), Anatomia omului. vol. II: Splanhnologia, Editura Medicală, București.
13. Pesamosca Alexandru, (2009), LUXAŢIA CONGENITALĂ DE ŞOLD – Curs studenţi (varianta online), Bucureşti.
14. Rădulescu A şi col, (2004), ortopedie chirulgicală, Editura medicala, București
15. Sabetay Corneliu, (2004), Caiet de stagiu clinic de Chirurgie si Ortopedie pediatrică – Editura Medicală Universitară, Craiova.
16. Sbenghe Tudor, (1987), Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Editura Medicală, Bucureşti.
17. Sbenghe, T. (1981), Recuperarea medicală a sechelelor post- traumatice ale membrelor, Editura Medicală, Bucureşti.
18. Sbenghe, T. (1999), Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei, Editura Medicală, Bucureşti.
19. Sbenghe, T., (1987) Probleme ale asistenţei de recuperare în traumatologia sportivă”, în Balneofizioterapia şi recuperare medicală, Editura Medicală, Bucureşti.
20. Ştefăneţ Mihail,(2007), ANATOMIA OMULUI – Vol. 1 – Chişinău, Centrul Editorial Poligrafic Medicină, Chișinău.
Bibliografie online:
- www.sfatulmedicului.ro.
- www.romedic.ro.

Alte informatii

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI FACULTATEA DE ŞTIIŢE SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ