Infarctul Miocardic

1. INTRODUCERE

Peste 30% din totalul deceselor cardiovasculare sunt datorate infarctului miocardic, şi este posibil ca aceste cifre să subestimeze amploarea bolii.

Incidenţa infarctului miocardic acut la populaţia adultă nu poate fi apreciată cu exactitate, ea depinzând de acurateţea metodelor de diagnostic utilizate, de tipul de populaţie studiată, de sexul şi vârsta pacientului.

Scopul esenţial al activităţilor medicale în acest domeniu este de a veni în sprijinul bolnavului prin realizarea a două deziderate: elaborarea unui diagnostic precis, şi recomandarea unor măsuri terapeutice adecvate.

Infarctul miocardic acut este în general o afecţiune a adultului, el are o incidenţă maximă la bărbaţi în jurul vârstei de 55 ani, la femei, în medie, în jur de 65 ani.

In ultimele două decenii există o tendinţă de deplasare spre vârste mai tinere şi, în prezent, infarctul miocardic acut sub 40 ani nu mai este o excepţie, atât la bărbaţi cât şi la femei.

Infarctul miocardic, ca orice formă de cardiopatie ischemică, se produce mai frecvent la bărbaţi: raportul B-F este în medie 3/1, cu variaţii de 2/1 şi 4/1, dar acest raport este larg dependent de decada de vârstă studiată.

2. Noţiuni de anatomie şi fiziologie a aparatului

cardio-vascular

Inima este organul central al aparului cardiovascular. Este situată în mediastin şi are forma unei piramide triunghiulare sau a unui con turtit, culcat pe diafragmă.

Axul inimii este oblic dirijat în jos, la stânga şi înainte, astfel că 1/3 din inimă este situat la dreapta şi 2/3 la stânga planului mediosagital al corpului.

Greutatea inimii este de 250-300 g. Vârful inimii, orientat în jos şi spre stânga, este situat în spaţiul 5intercostal stâng unde acest spaţiu este intersectat de linia medioclaviculară stângă. Baza inimii priveşte înapoi şi la dreapta; de la nivelul ei pleacă arterele mari ale inimii (aorta şi trunchiul pulmonar) şi sosesc venele mari (cele două vene cave şi cele patru vene pulmonare). La baza inimii se află atriile, iar spre vârf ventriculii.

Pe faţa stenocostală, între cele două ventricule se află şanţul interventricular posterior. Intre atrii şi ventricule se găsesc şanţurile coronar

stâng respectiv, drept. In aceste patru şanţuri se găsesc arterele şi venele inimii.

Cavităţile inimii.

Atriile - au formă aproximativ cubică, capacitate mai mică decât a ventriculelor, pereţii mai subţiri şi reprezintă câte o prelungire, numită urechiuşe.