Ingrijirea Bolnavilor cu Afectiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arteriala

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Ingrijirea Bolnavilor cu Afectiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arteriala.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 60 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: POPA MARIA

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Medicina

Cuprins

I. BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR 6
I1. NOŢIUNI DE ANATOMIE 6
Structura histologică a inimii 7
I2. NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE 12
Activitatea mecanică a inimii 12
Fiziologia vaselor 15
II. TEORETICUL BOLII 20
II1. HTA 20
Clasificare în raport de etiologie 21
Etiopatogenie 21
Simptome 22
Evoluţii şi complicaţii 23
Prognostic 23
Principii de tratament 23
II2. TRATAMENTUL HTA 24
Tratamentul igieno dietetic 24
Tratamentul medicamentos 26
Tratamentul HTA esenţiale 28
III. OBIECTIVE 30
IV. DOSAR DE ÎNGRIJIRE - CAZ I 31
Cunoaşterea pacientului 33
Evaluarea autonomiei pe nevoi 35
Plan de îngrijire pe cazul I 36
V. DOSAR DE ÎNGRIJIRE – CAZ II 40
Cunoaşterea pacientului 42
Evaluarea autonomiei pe nevoi 44
Plan de îngrijire pe cazul II 45
VI. DOSAR DE ÎNGRIJIRE – CAZ II 50
Cunoaşterea pacientului 52
Evaluarea autonomiei pe nevoi 54
Plan de îngrijire pe cazul II 55
BIBLIOGRAFIE 60

Extras din document

BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR

NOŢIUNI DE ANATOMIE

Inima este un organ situat în mediastin, orientat cu vârful la stânga, în jos şi înainte şi cu baza în sus, la dreapta şi înapoi.

Inima este un organ musculos, cavitar, tetracameral, care pompează ritmic în-artere sângele pe care îl primeşte prin vene. Deşi la om cântăreşte aproximativ 300 g şi are mărimea pumnului unui adult, inima efectuează o activitate uriaşă, zilnic contractându-se de peste 100.000 de ori şi pompând peste 7.200 l de sânge.

Din punct de vedere anatomic, fiziologic şi patologic, se deosebesc: o inimă (cord) stângă şi o inimă dreaptă.

Secţionând inima, se constată că este constituită din două atrii şi două ventricule, separate complet prin septurile interatrial şi interventricular. Fiecare atriu comunică cu ventriculul respectiv prin orificiile atrioventriculare prevăzute cu valve, care se deschid doar într-un anumit sens, spre ventricule: stâng (bicuspidă) şi drept (tricuspidă).

Inima poate fi considerată din punct de vedere funcţional ca o dublă pompă, fiecare desenând o circulaţie complet separată: circulaţia mare (sistemică), care începe în ventriculul stâng şi este formată din aortă, arterele mari şi mici, arteriole, capilare, venule, vene mijlocii şi mari, venele cave, care se deschid în atriul drept şi circulaţia mică (pulmonară), constituită din artera pulmonară cu origine în ventriculul drept, capilare, venele pulmonare ce se deschid în atriul stâng.

Inima stângă este alcătuită din atriul stâng şi ventriculul stâng, separate prin orificiul atrioventricular. Atriul stând primeşte sângele arterial care vine din plămân prin cele 4 vene pulmonare. Orificiul atrioventricular stâng sau mitral este prevăzut cu două valve, care îl închid în timpul sistolei şi îl lasă deschis în timpul diastolei. Ventriculul stâng primeşte în diastolă sângele care vine din atriul stâng, iar în sistolă îl evacuează în artera aortă prin orificiul aortic, prevăzut cu 3 valve de aspect semilunar (valvula sigmoidă aortică). Orificiul mitral şi cel aortic constituie sediul de elecţie al cardiopatiilor reumatismale (stenoză mitrală şi insuficienţă aortică).

Inima dreaptă este alcătuită din atriul şi ventriculul drept, separate prin orificiul atrioventricular drept.

Atriul drept primeşte sânge venos din marea circulaţie prin orificiile venei cave superioare şi ale venei cave inferioare.

Orificiul atrioventricular drept sau orificiul tricuspid este prevăzut cu 3 valve caic închid orificiul în sistolă şi îl deschid în diastolă. Ventriculul drept primeşte sângele din atriul drept în timpul diastolei şi îl evacuează în timpul sistolei în artera pulmonară prin orificiul pulmonar, prevăzut ca şi orificiul aortic cu 3 valve de aspect semilunar. Inima dreaptă este motorul micii circulaţii. Există deci o mare circulaţie sau o circulaţie sistemică şi o mică circulaţie sau circulaţia pulmonară. Pereţii atriilor şi ai ventriculilor se contractă ritmic: mai întâi cele 2 atrii apoi cei 2 ventriculi, sincron, expulzând aceeaşi cantitate de sânge pe care o primesc. Atriul drept primeşte sângele venos din întreg organismul prin venele cave şi îl împing în ventriculul drept de unde, prin arterele pulmonare ajunge în atriul stâng, de unde trece în ventriculul stâng şi de aici - prin artera aortă - este distribuit în toate ţesuturile şi organele.

STRUCTURA HISTOLOGICĂ A INIMII

Inima este alcătuită din trei straturi concentrice: endocard, miocard şi epicard, stratul mijlociu având o importanţă specială atât prin dezvoltare cât şi prin proprietăţile sale.

Endocardul sau tunica internă căptuşeşte interiorul inimii, iar pliurile sale formează aparatele valvulare. Endocardul este alcătuit dintr-un endoteliu situat pe o membrană bazală ce se continuă cu stratul subendotelial, format din fibre colagene, fibre de reticulină, fibre elastice, rare celule conjunctive i numeroase terminaţii nervoase senzitive.

Miocardul sau muşchiul cardiac este tunica mijlocie, fiind alcătuit din miocardul propriu-zis sau miocardul contracţii din ţesutul specific sau excito-conductor. Miocardul contracţii are o grosime diferită în cei doi ventriculi. Astfel, ventriculul stâng, cu rol de a propulsa sângele în tot organismul, are un perete mult mai gros decât cel drept, care împinge sângele numai spre cei doi plămâni. Atriile au un perete mult mai subţire decât al ventriculelor.

Miocardul, muşchiul inimii este mai gros în ventricule (mai ales cel stâng), decât în atrii şi este constituit din fascicule de fibre musculare cardiace, orientate circular în peretele atriilor şi din fibre oblic spiralate în ventricule. Miocardul atrial este separat de cel ventricular prin inele fibroase atrioventriculare. Miocardul atrial este neted pe faţa internă, iar cel ventricular prezintă muşchi papilari şi trabecule cărnoase de care se prind, prin cordaje valvele atrioventriculare.

Ţesutul muscular cardiac striat este alcătuit din fibre musculare având diametrul şi lungimea mai mici decât ale fibrelor musculare scheletice. Fibrele musculare cardiace se leagă longitudinal şi lateral cu fibrele vecine. Se constituie astfel o structură comparabilă cu un sinciţiu (masă citoplasmatică cu mai mulţi nuclei proveniţi din celule diferite). Din punct de vedere structural nu este vorba însă de un adevărat sinciţiu deoarece microscopul electronic evidenţiază limitele de separaţie dintre membranele a 2 celule miocardice unite longitudinal, care apar foarte net sub forma unor benzi transversale denumite discuri intercalare.

Observată electromicroscopic, fibra cardiacă prezintă o sarcolemă subţire, nucleu mic, situat central, sarcoplasma abundentă, miofibrile numeroase cu structură striată asemănătoare cu a celulelor din fibrele musculare scheletice, multe mitocondrii şi un reticul endoplasmatic bogat.

In peretele inimii în afara celulelor miocardice, mai există celule specializate în generarea şi conducerea impulsurilor de contracţie; acestea constituie ţesutul excitoconductor nodal (embrionar).

Sistemul excitoconductor este grupat în mai multe formaţiuni: nodului sinoatrial, situat în peretele atriului drept lângă orificiul de vărsare al venei cave superioare; nodului atrioventricular în septul interatrial fasciculul HIS, care porneşte din nodului atrioventricular, intră în septul interventricular şu după un scurt traiect se împarte în două ramuri (dreaptă şi stângă) şi se distribuie subendocardic celor două ventricule; acest fascicul se termină prin reţeaua PURKINJE în fibrele miocardului ventricular.

Fisiere in arhiva (1):

  • Ingrijirea Bolnavilor cu Afectiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arteriala.doc

Alte informatii

ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU AFECŢIUNI CARDIOVASCULARE: - HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ