Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială

Proiect
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Medicină
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 60 în total
Cuvinte : 12574
Mărime: 3.07MB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: POPA MARIA
ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU AFECŢIUNI CARDIOVASCULARE: - HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ

Cuprins

I. BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR 6

I1. NOŢIUNI DE ANATOMIE 6

Structura histologică a inimii 7

I2. NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE 12

Activitatea mecanică a inimii 12

Fiziologia vaselor 15

II. TEORETICUL BOLII 20

II1. HTA 20

Clasificare în raport de etiologie 21

Etiopatogenie 21

Simptome 22

Evoluţii şi complicaţii 23

Prognostic 23

Principii de tratament 23

II2. TRATAMENTUL HTA 24

Tratamentul igieno dietetic 24

Tratamentul medicamentos 26

Tratamentul HTA esenţiale 28

III. OBIECTIVE 30

IV. DOSAR DE ÎNGRIJIRE - CAZ I 31

Cunoaşterea pacientului 33

Evaluarea autonomiei pe nevoi 35

Plan de îngrijire pe cazul I 36

V. DOSAR DE ÎNGRIJIRE – CAZ II 40

Cunoaşterea pacientului 42

Evaluarea autonomiei pe nevoi 44

Plan de îngrijire pe cazul II 45

VI. DOSAR DE ÎNGRIJIRE – CAZ II 50

Cunoaşterea pacientului 52

Evaluarea autonomiei pe nevoi 54

Plan de îngrijire pe cazul II 55

BIBLIOGRAFIE 60

Extras din document

BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR

NOŢIUNI DE ANATOMIE

Inima este un organ situat în mediastin, orientat cu vârful la stânga, în jos şi înainte şi cu baza în sus, la dreapta şi înapoi.

Inima este un organ musculos, cavitar, tetracameral, care pompează ritmic în-artere sângele pe care îl primeşte prin vene. Deşi la om cântăreşte aproximativ 300 g şi are mărimea pumnului unui adult, inima efectuează o activitate uriaşă, zilnic contractându-se de peste 100.000 de ori şi pompând peste 7.200 l de sânge.

Din punct de vedere anatomic, fiziologic şi patologic, se deosebesc: o inimă (cord) stângă şi o inimă dreaptă.

Secţionând inima, se constată că este constituită din două atrii şi două ventricule, separate complet prin septurile interatrial şi interventricular. Fiecare atriu comunică cu ventriculul respectiv prin orificiile atrioventriculare prevăzute cu valve, care se deschid doar într-un anumit sens, spre ventricule: stâng (bicuspidă) şi drept (tricuspidă).

Inima poate fi considerată din punct de vedere funcţional ca o dublă pompă, fiecare desenând o circulaţie complet separată: circulaţia mare (sistemică), care începe în ventriculul stâng şi este formată din aortă, arterele mari şi mici, arteriole, capilare, venule, vene mijlocii şi mari, venele cave, care se deschid în atriul drept şi circulaţia mică (pulmonară), constituită din artera pulmonară cu origine în ventriculul drept, capilare, venele pulmonare ce se deschid în atriul stâng.

Inima stângă este alcătuită din atriul stâng şi ventriculul stâng, separate prin orificiul atrioventricular. Atriul stând primeşte sângele arterial care vine din plămân prin cele 4 vene pulmonare. Orificiul atrioventricular stâng sau mitral este prevăzut cu două valve, care îl închid în timpul sistolei şi îl lasă deschis în timpul diastolei. Ventriculul stâng primeşte în diastolă sângele care vine din atriul stâng, iar în sistolă îl evacuează în artera aortă prin orificiul aortic, prevăzut cu 3 valve de aspect semilunar (valvula sigmoidă aortică). Orificiul mitral şi cel aortic constituie sediul de elecţie al cardiopatiilor reumatismale (stenoză mitrală şi insuficienţă aortică).

Inima dreaptă este alcătuită din atriul şi ventriculul drept, separate prin orificiul atrioventricular drept.

Atriul drept primeşte sânge venos din marea circulaţie prin orificiile venei cave superioare şi ale venei cave inferioare.

Orificiul atrioventricular drept sau orificiul tricuspid este prevăzut cu 3 valve caic închid orificiul în sistolă şi îl deschid în diastolă. Ventriculul drept primeşte sângele din atriul drept în timpul diastolei şi îl evacuează în timpul sistolei în artera pulmonară prin orificiul pulmonar, prevăzut ca şi orificiul aortic cu 3 valve de aspect semilunar. Inima dreaptă este motorul micii circulaţii. Există deci o mare circulaţie sau o circulaţie sistemică şi o mică circulaţie sau circulaţia pulmonară. Pereţii atriilor şi ai ventriculilor se contractă ritmic: mai întâi cele 2 atrii apoi cei 2 ventriculi, sincron, expulzând aceeaşi cantitate de sânge pe care o primesc. Atriul drept primeşte sângele venos din întreg organismul prin venele cave şi îl împing în ventriculul drept de unde, prin arterele pulmonare ajunge în atriul stâng, de unde trece în ventriculul stâng şi de aici - prin artera aortă - este distribuit în toate ţesuturile şi organele.

STRUCTURA HISTOLOGICĂ A INIMII

Inima este alcătuită din trei straturi concentrice: endocard, miocard şi epicard, stratul mijlociu având o importanţă specială atât prin dezvoltare cât şi prin proprietăţile sale.

Endocardul sau tunica internă căptuşeşte interiorul inimii, iar pliurile sale formează aparatele valvulare. Endocardul este alcătuit dintr-un endoteliu situat pe o membrană bazală ce se continuă cu stratul subendotelial, format din fibre colagene, fibre de reticulină, fibre elastice, rare celule conjunctive i numeroase terminaţii nervoase senzitive.

Miocardul sau muşchiul cardiac este tunica mijlocie, fiind alcătuit din miocardul propriu-zis sau miocardul contracţii din ţesutul specific sau excito-conductor. Miocardul contracţii are o grosime diferită în cei doi ventriculi. Astfel, ventriculul stâng, cu rol de a propulsa sângele în tot organismul, are un perete mult mai gros decât cel drept, care împinge sângele numai spre cei doi plămâni. Atriile au un perete mult mai subţire decât al ventriculelor.

Miocardul, muşchiul inimii este mai gros în ventricule (mai ales cel stâng), decât în atrii şi este constituit din fascicule de fibre musculare cardiace, orientate circular în peretele atriilor şi din fibre oblic spiralate în ventricule. Miocardul atrial este separat de cel ventricular prin inele fibroase atrioventriculare. Miocardul atrial este neted pe faţa internă, iar cel ventricular prezintă muşchi papilari şi trabecule cărnoase de care se prind, prin cordaje valvele atrioventriculare.

Ţesutul muscular cardiac striat este alcătuit din fibre musculare având diametrul şi lungimea mai mici decât ale fibrelor musculare scheletice. Fibrele musculare cardiace se leagă longitudinal şi lateral cu fibrele vecine. Se constituie astfel o structură comparabilă cu un sinciţiu (masă citoplasmatică cu mai mulţi nuclei proveniţi din celule diferite). Din punct de vedere structural nu este vorba însă de un adevărat sinciţiu deoarece microscopul electronic evidenţiază limitele de separaţie dintre membranele a 2 celule miocardice unite longitudinal, care apar foarte net sub forma unor benzi transversale denumite discuri intercalare.

Observată electromicroscopic, fibra cardiacă prezintă o sarcolemă subţire, nucleu mic, situat central, sarcoplasma abundentă, miofibrile numeroase cu structură striată asemănătoare cu a celulelor din fibrele musculare scheletice, multe mitocondrii şi un reticul endoplasmatic bogat.

In peretele inimii în afara celulelor miocardice, mai există celule specializate în generarea şi conducerea impulsurilor de contracţie; acestea constituie ţesutul excitoconductor nodal (embrionar).

Sistemul excitoconductor este grupat în mai multe formaţiuni: nodului sinoatrial, situat în peretele atriului drept lângă orificiul de vărsare al venei cave superioare; nodului atrioventricular în septul interatrial fasciculul HIS, care porneşte din nodului atrioventricular, intră în septul interventricular şu după un scurt traiect se împarte în două ramuri (dreaptă şi stângă) şi se distribuie subendocardic celor două ventricule; acest fascicul se termină prin reţeaua PURKINJE în fibrele miocardului ventricular.

Preview document

Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 1
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 2
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 3
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 4
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 5
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 6
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 7
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 8
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 9
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 10
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 11
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 12
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 13
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 14
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 15
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 16
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 17
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 18
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 19
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 20
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 21
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 22
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 23
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 24
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 25
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 26
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 27
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 28
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 29
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 30
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 31
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 32
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 33
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 34
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 35
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 36
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 37
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 38
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 39
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 40
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 41
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 42
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 43
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 44
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 45
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 46
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 47
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 48
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 49
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 50
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 51
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 52
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 53
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 54
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 55
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 56
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 57
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 58
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 59
Îngrijirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arterială - Pagina 60

Conținut arhivă zip

  • Ingrijirea Bolnavilor cu Afectiuni Cardiovasculare - Hipertensiune Arteriala.doc

Alții au mai descărcat și

Nursingul pacientilor cu hipertensiune arteriala

Hipertensiunea arterială este un sindrom caracteristic prin creşterea presiunii sistolice şi a celei diastolice peste valorile normale. După...

Îngrijirea Pacienților cu Astm Bronșic

Motto: “Cinsteste pe doctor cu cinstea ce i se cuvine, ca si pe el l-a facut DOMNUL” (Întelepciunea lui Isus Sirah – 37-38 – BIBLIA) I....

Îngrijirea Bolnavului cu Insuficiență Cardiacă Globală

ARGUMENT Setea de cunostinte a oamenilor în domeniul medical este nepotolita. Este vorba despre o necesitate pe deplin justificata, a carei...

Alterarea parametrilor funcționali la pacientul cu insuficiență cardiacă

Introducere Insuficienţa cardiacă entitatea clinică ce rezultă din incapacitatea cordului de a pompa suficient sânge pentru necesităţile...

Ingrijirea Pacientului cu Apendicita Acuta

I. NOTIUNI DE NURSING Procesul de nursing este rezolvarea problemei pe baza unui plan – cadru de acordare a ingrijirilor atat pacientului, cat si...

Îngrijirea pacienților cu insuficiență renală acută

1.1.Noţiuni de anatomie a aparatului urinar Aparatul urinar sau excretor are un rol deosebit de important servind la eliminarea din organism a...

Ingrijiri specifice asistentei medicale acordate pacientilor cu hipertensiune arteriala - HTA

Sănătatea reprezintă cel mai frumos şi cel mai de preţ dar de care beneficiază fiinţa umană. Când beneficiem de sănătate putem face faţă diverselor...

Ingrijirea Pacientului cu Accident Vascular Cerebral

1.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS Totalitatea organelor predominant din tesutul nervos specializat in receptionarea,...

Ai nevoie de altceva?