Cuprins
- Capitolul I Istoricul bolii .. 3
- Capitolul II Anatomia organelor genitale si fiziologiafunctiei sexuale .. 4
- 2.1 Organele genitale masculin .. 4
- 2.2 Organele genitale feminine .. 9
- Capitolul III Dezvoltarea sexualitatii .. 16
- 3.1 Perioada prenatala si graviditatea .. 16
- 3.2 Copilaria .. 17
- 3.3 Pubertatea si adolescenta .. 19
- 3.4 Tânar adult si de vârsta medie .. 21
- 3.5 Persoana în vârsta .. 22
- Capitolul IV Stimularea sexuala si reactiile fiziologice .. 23
- 4.1 Stimularea fizica .. 23
- 4.2 Stimularea psihica .. 24
- 4.3 Actul sexual si fizologia lui .. 25
- Capitolul V Functiile sexuale si dereglarile ei .. 29
- 5.1 Clasificarea sindroamelor sexopatologice
- ale dereglarilor sexuale la femei .. 30
- 5.2 Ovarul polichistic virilizat .. 35
- 5.3 Dereglari sexuale la barbati .. 40
- Capitolul VI Tulburari sexuale si de identitate sexuala .. 44
- 6.1 Disfunctiile sexuale .. 44
- 6.2 Parafiliile .. 47
- 6.3 Tulburari de identitate sexuala .. 48
- 6.4 Tulburarea sexuala fara alta specificatie .. 48
- Capitolul VII Probleme legate de patologie .. 49
- 7.1 Situatii medicale .. 49
- 7.2 Situatii chirurgicale .. 49
- 7.3 Evaluarea asistentei medicale în cazul problemelor sexuale .. 50
- 7.4 Interventiile a.m. în cazul problemelor sexuale .. 50
- Capitolul VIII Investigatii si examinari în tulburarile sexuale .. 52
- 8.1 Examinarea organelor genitale externe .. 52
- 8.2 Examenul instrumental al organelor bazinului .. 54
- 8.3 Metodele endoscopice de examinare .. 55
- Capitolul IX Cuplul steril .. 59
- 9.1 Clasificarea sterilitatii .. 59
- 9.2 Examinarea si investigatiile unui cuplu steril .. 60
- 9.3 Sterilitatea feminina .. 62
- 9.4 Sterilitatea masculina .. 64
- 9.5 Conceptia asistata .. 66
- Capitolul X Maladiile sexual transmisibile .. 68
- Capitolul XI Contraceptia .. 76
- Capitolul XII Studiul cazurilor .. 81
- 12.1 Caz nr.1 .. 81
- 12.2 Caz nr.2 .. 90
- 12.3 Caz nr.3 .. 97
Extras din proiect
6.1 Disfunctiile sexuale
Sunt caracterizate prin perturbari în dorinta sexuala si în modificarile psihofiziologice care caracterizeaza ciclul de raspuns sexual si cauzeaza detresa si dificultati interpersonale notabile.
Disfunctia orgasmica
Disfunctia orgasmica poate fi primara sau de situatie. Termenul disfunctie primara se aplica la o femeie care nu a ajuns niciodata la orgasm. Disfunctia de situatie se aplica de preferinta unei femei care a cunoscut orgasmul, însa care, în prezent, experimenteaza o perioada non-orgasmica. Frigiditatea este o disfunctie la o femeie care nu reuseste sa obtina o placere sexuala satisfacatoare.
Disfunctia orgasmica poate fi cauzata de droguri, de alcool, de vârsta si de deformarea organelor genitale. Etiologia este frecvent de origine psihologica precum ostilitatea între parteneri, frica sau vinovatia de a avea contact sexual sau folosirea unei tehnici nepotrivite. Terapia consta mai ales în dezvoltarea unor noi atitudini în ceea ce priveste sexualitatea. Exercitii ale muschilor perineului (exercitiile Kegel) tonifica musculatura pubo-coccigiana, crescând astfel sansele de a ajunge la orgasm.
Disfunctiile sexuale includ:
- tulburarile dorintei sexuale(dorinta sexuala diminuata,aversiunea sexuala)
- tulburarile de excitatie sexuala (tulburarea de excitatie sexuala a femeii,tulburarea de erectie a barbatului)
- tulburarea de orgasm (tulburarea de orgasm a femeii si a barbatului , ejacularea precoce)
- tulburarile sexuale algice (dispareunia,vaginismul)
- disfuctia sexuala datorata unei conditii medicale generale
- disfunctia sexuala indusa de o substanta
- disfunctia sexuala fara alta specificatie.
Diagnosticul diferential al disfunctiilor sexuale
Daca disfunctia sexuala este considerata a fi cauzata exclusiv de efectele fiziologice ale unei anumite conditii medicale generale,dignosticul este cel de disfunctie sexuala datorata unei conditii medicale generala.Aceasta precizare se bazeaza pe istoric,datele de laborator sau examenul somatic.Daca disfunctia sexuala este considerata a fi cauzata de efectele fiziologice a unui drog de abuz,al unui medicament ori expuneri la un toxic ,diagnosticul este cel de disfunctie sexuala indusa de o substanta.
Tulburarile dorintei sexuale
Dorinta sexuala diminuata
Elementul esential al dorintei sexuale diminuate îl constituie o deficienta sau absenta a fanteziilor sexuale si a dorintei de activitate sexuala.Dorinta sexuala diminuata poate fi globala si cuprinde toate formele de manifestare sexuala sau poate fi situationala si limitata la un partener sau la o anumita activitate sexuala.
Aversiunea sexuala
Elementul esential al aversiunii sexuale îl constituie aversiunea fata de/si evitarea contactului sexual genital cu un partener sexual.Aversiunea fata de contactul genital poate fi centrata pe un anumit aspect al experientei sexuale (de exemplu,secretiile genitale,penetratia vaginala).
Tulburarile de excitatie sexuala
Tulburarea de excitatie sexuala a femeii
Elementul esential al tulburarii de excitatie sexuala a femeii îl constituie incapacitatea recurenta sau persistenta de a atinge sau de a mentine pâna la realizarea activitatii sexuale un raspuns adecvat la lubrefiere-umectatie al excitatiei sexuale.Raspunsul de excitatie consta în vasocongestia pelvisului,lubrifierea si expansiunea vaginului si umectatia organelor genitale externe.
Tulburarea de erectie a barbatului
Elementul esential al tulburarii de erectie al barbatului îl constituie incapacitatea recurenta sau persistenta de a atinge sau de a mentine pâna la realizarea activitatii sexuale o erectie adecvata.
Elemente si tulburari asociate
Dificultatile erectile din tulburarea de erectie a barbatului sunt asociate frecvent cu anxietatea sexuala,teama de esec,preocupari în legatura cu functionarea sexuala si o scadere a sentimentului subiectiv de excitatie si placere sexuala.Disfunctia erectila poate rupe relatiile maritale sau sexuale existente si poate fi cauza mariajelor neconsumate si a infertilitatii.Aceasta tulburare sexuala poate fi asociata cu dorinta sexuala diminuata si cu ejacularea precoce.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Ingrijirea Pacientilor cu Tulburari de Sexualitate.doc
Alții au mai descărcat și
I. PARTEA GENERALĂ Capitolul 1 Date generale privind schizofrenia 1.1 Definiţia şi istoricul bolii Schizofrenia este un sindrom clinic cu o...
SCOPURILE SANATATII PUBLICE: 1.Promovarea sanatatii, care vizeaza ca oamenii sa fie tot mai sanatosi, apti de a participa la viata sociale (se...
DEFICIENŢA DE AUZ Câteva noţiuni de anatomie,fiziologie şi patologie a urechii Se poate afirma că o comunicare reuşită constituie un proces...
GIGANTISMUL Gigantismul se caracterizează prin creşterea exagerată în înălţime, depăşind cu cel puţin 20% media staturală. Gigantismul este...
1. Daca defibrilatorul nu este imediat disponibil începeti RCR. 2. Daca defibrilatorul este imediat disponibil începeti cu defibrilarea (fara a...
Sistemul nervos si sistemul endocrin sunt intr-o interdependenta functionala stransa. Sistemul nervos elibereaza agenti chimici, care pot actiona...
Te-ar putea interesa și
Cap. I Boala psihică 1. Delimitări conceptuale „Istoria dezvoltării societăţii cuprinde şi istoria conceptului de boală psihică. Mari...
Tulburările bipolare se încadrează în sfera bolilor mintale. La momentul actual, peste o treime din populația globului suferă de tulburări mintale....
CAPITOLUL I ISTORICUL BOLII Sanatatea nu ar putea exista fara sexualitate, deoarece aceasta faciliteaza dezvoltarea identitatii de sine, a...
INTRODUCERE Interactionam zilnic si ne confruntam cu diferite stari afective, printre care se prezintă și un fenomen cotidian precum este...
Capitolul I. MOTIVATIE Bolnavii epileptici ridica si în prezent probleme de reabilitare, de reîncadrare în familie, societate, comparativ cu...
I. ARGUMENT Milioane de oameni din lumea întreagă trăiesc fără să vadă deloc. Unul dintre principalii vinovaţi este şi glaucomul, cunoscut în...
Omul a fost înzestrat, faţă de animale, nu doar cu capacitatea de a gândi, ci şi cu cea de a se îmbrăca. De-a lungul istoriei omenirii,...