Îngrijirea Pacientului cu Anemie Feriprivă

CAPITOLUL I

NOŢIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

I.1. Definiţie

Anemia işi are etimologia in limba greacă ,,an-’’+ ,,aima’’ = fără sânge.

Anemiile sunt boli foarte frecvent întalnite in practica medicală; ele apar la cca 6,6% dintre barbaţi, la cca 12,4 % dintre femei, în procent de 20-50% la copii si aproximativ la 44% dintre bătrânii trecuţi de 80 ani.

Anemiile sunt caracterizate de o scădere a hemoglobinei sub valorile normale corespunzătoare vârstei, adică :

- 13,5-20,5 g/dl la copii intre 6 luni si 6 ani

- 11-14,5 g/dl la copii intre 7 si 14 ani

- 13-17 g/dl la bărbaţi

- 12-15,5 g/dl la femei,

sau a numarului de hematii sub valori normale

- 4,5 milioane eritrocite cu 90% hemoglobină, la bărbaţi

- 4 milioane eritrocite cu 80% hemoglobină, la femei.

De remarcat, că in mod normal intre nivelul hemoglobinei (Hb) si numarul de hematii si valoarea hematocritului (Ht) există o relaţie foarte strânsă. Principala consecinţă a anemiei o constituie scăderea concentraţiei de oxigen în sânge.

Deoarece organismul nu-şi reduce consumul de O2, scăderea O2 în sânge este compensată prin creşterea debitului cardiac şi a vitezei de circulaţie şi printr-o mai bună utilizare a sângelui de către ţesuturi. Compensarea poate fi suficientă în repaus, dar nu şi la efort. De aceea apar palpitaţii, tahicardie şi dispnee. Măduva hematopoietică este stimulată de anemie. Răspunsul măduvei constă în apariţia semnelor de regenerare (reticulocite în număr mare), cu condiţia să nu existe o carenţă de factori necesare hemotopoiezei (fier, vitamina B12).

Anemiile rezultă din ruperea echilibrului dintre distrugerea şi producerea eritrocitelor. Dezechilibrul poate apărea în condiţii foarte variate.

I.2. Etiologie

1. Rezerve marţiale insuficiente la naştere;

2. Aport deficitar :

- alimentaţie lactată prelungită;

- diversificare tardivă;

- alimentaţie artificială (l.v. – aport scazut < 1 mg/zi) ;

- exces de făinoase;

- dificultaţi de alimentaţie.

3. Deficit de absorbţie :

- globală: aclorhidrie, gastrită atrofică, celiachie, mucoviscidoză, intoleranţă la dizaharide, parazitoze intestinale, rezecţii intestinale, diarei trenante severe, factori inhibitori in alimentaţie (fitaţi, fosfaţi, carbonaţi) sau absenţa unor factori reducatori (acid ascorbic, acizi biliari, HCl, fructoză).

- Selectivă pentru Fe

4. Tulburări de transport

- a/hipotransferinemia congenitală/ dobandită (sdr. nefrotic);

- disproteinemii.

5. Pierderi prin sângerări repetate

- hernia diafragmatică;

- parazitoze intestinale;

- intoleranţa la proteina din laptele de vacă.;

- boala ulceroasă, ulcerul diverticulului Meckel;

- epistaxis recidivant;

- hematurie recidivantă;

- menstre abundente;

- tulburari cronice de hemostază;

- ulceratii rectale;

- boala hemoragică a nou-nascutului prost compensată;

- medicamente: AINS, prednison, chelatori de Fe: pansamente gastrice, KCl, antimitotice.

6. Necesitaţi crescute de Fe

- prematuri, dismaturi;

- gemeni;

- malformaţii congenitale de cord cianogene;

- creştere accelerată;

- pubertate;

- sarcină, lactaţie.

7. Deturnarea Fe

- infectii;

- stari inflamatorii cronice;

- hemosideroza;

- colagenoze;

- neoplazii.

8. Pseudocarente