Îngrijirea pacientului cu boală hipertensivă

Inima

Inima, organul central al aparatului cardiovascular, este situata în mediastin – între cei doi plamâni. Are forma unei piramide triunghiulare, cu axul îndreptat oblic în jos, la stânga si înainte. Astfel, 1/3 din inima este situata la dreapta si 2/3 la stânga planului mediosagital al corpului. Greutatea inimii este de 250-300 g. Prezinta o fata convexa, sternocostala, si o fata plana, diafragmatica.

Cele doua fete se unesc printr-o margine mai ascutita, marginea dreapta. Marginea stânga, rotunjita, vine în raport cu plamânul stâng. Baza inimii este situata posterior si la dreapta, aici gasindu-se vasele mari ale inimii. La baza inimii se afla atriile, iar spre vârf, ventriculele.

Pe suprafata inimii se gasesc o serie de santuri: doua interventriculare si doua atrioventriculare, numite si santuri coronare, între atrii si ventricule.

Cavitatile inimii

Atriile au forma cubica, o capacitate mai mica decât a ventriculelor, peretii mai subtiri si prezinta câte o prelungire, numite urechiuse. La nivelul atriului drept se gasesc orificiul venei cave superioare, orificiul venei cave inferioare, orificiul sinusului coronar, orificiul urechiusei drepte si orificiul atrioventricular drept, prevazut cu valva tricuspida. La nivelul atriului stâng sunt patru orificii de deschidere ale venelor pulmonare, orificiul de deschidere al urechiusei stângi si orificiul atrioventricular prevazut cu valva bicuspida (mitrala). Cele doua atrii sunt separate prin septul interatrial.

Ventriculele au o forma piramidala triunghiulara, cu baza spre orificiul atrioventricular. Peretii lor nu sunt netezi, ci prezinta, pe fata interna, trabecule. La baza ventriculilor se afla orificiile atrioventriculare — drept si stâng —, fiecare prevazut cu valva atrioventriculara si orificiile arteriale prin care ventriculul stâng comunica cu aorta, iar cel drept, cu trunchiul pulmonar. Fiecare orificiu arterial este prevazut cu trei valvule semilunare sau sigmoide, care au aspect de cuib de rândunica. Cele doua ventricule sunt separate prin septul interventricular.

Arborele vascular

Arborele vascular este format din artere, vase prin care sâgele circula dinspre inima spre tesuturi si organe, capilare, vase cu calibru foarte mic, la nivelul carora se fac schimburile între sânge si diferitele tesuturi, si vene, prin care sângele este readus la inima.

Arterele si venele au în structura peretilor lor trei tunici suprapuse, care, de la exterior spre interior, sunt: adventicea, media si intima. Calibrul arterelor scade de la inima spre periferie, cele mai mici fiind arteriolele (în unele cazuri, metarteriolele), care se continua cu capilarele.

Structura arterelor si venelor

Tunica externa – adventicea este formata din tesut conjunctiv, cu fibre de colagen si elastice. În structura adventicei arterelor, ca si la vene, exista vase mici de sânge care hranesc peretele vascular si care patrund în tunica medie. în adventice se gasesc si fibre nervoase vegetative, cu rol vasomotor.

Tunica medie are structura diferita, în functie de calibrul arterelor. La arterele mari, numite artere de tip elastic, media este formata din lame elastice cu dispozitie concentrica, rare fibre musculare netede si tesut conjunctiv. în arterele mijlocii si mici, numite artere de tip muscular, media este groasa si contine numeroase fibre musculare netede, printre care sunt dispersate fibre colagene si elastice.

Tunica interna, intima, este alcatuita dintr-un rând de celule endoteliale turtite, asezate pe o membrana bazala. Intima se continua cu endocardul ventriculilor.

Peretele venelor, al caror calibru creste de la periferie spre intima, are in structura sa aceleasi trei tunici ca si la artere, cu câteva deosebiri. în venele situate sub nivelul cordului, unde sângele circula în sens opus gravitatiei, endoteliul acopera din loc in loc valvule în forma de cuib de rândunica, ce au rolul de a fragmenta si directiona coloana de sânge.

Structura capilarelor

Sunt vase de calibru mic, raspândite în toate tesuturile si organele. În structura lor, se disting, la exterior, un strat format din tesut conjunctiv cu fibre colagene si de reticulina, în care se gasesc si fibre nervoase vegetative, iar la interior, un endoteliu format dintr-un singur strat de celule turtite, asezate pe membrana bazala.

În ficat si în glandele endocrine exista capilare de tip special, numite sinusoide; ele au calibru mai mare, peretele întrerupt din loc în loc, ceea ce favorizeaza schimburile, si un lumen neregulat, prezentând dilatari si strâmtorari.

Marea si mica circulatie

În alcatuirea arborelui vascular se disting doua teritorii de circulatie: circulatia mare — sistemica, si circulatia mica — pulmonara.

Circulatia mica

Circulatia pulmonara începe în ventriculul drept, prin trunchiul arterei pulmonare, care transporta spre plamân sânge cu CO2.

Trunchiul pulmonar se împarte în cele doua artere pulmonare, care duc sângele cu CO2 spre reteaua capilara din jurul alveolelor, unde îl cedeaza alveolelor care-l elimina prin expiratie. Sângele cu O2 este colectat de venele pulmonare, câte doua pentru fiecare plamân. Cele patru vene pulmonare sfârsesc în atriul stâng.

Circulatia mare

Circulatia sistemica începe în ventriculul stâng, prin artera aorta care transporta sângele cu O2 si substante nutritive spre tesuturi si organe. De la nivelul acestora, sângele încarcat cu CO2 este preluat de cele doua vene cave care îl duc în atriul drept.

Sistemul aortic

Este format din artera aorta si din ramurile ei, care iriga toate tesuturile si organele corpului omenesc.

Sistemul aortic începe din ventriculul stâng cu aorta ascendenta, din care se desprind cele doua artere coronare. Dupa ce urca 5-6 cm, se curbeaza si formeaza arcul aortic, care se continua cu aorta descendenta, subîmpartita în toracala si abdominala. Terminal, aorta abdominala se bifurca în arterele iliace comune, stânga si dreapta.

Ramurile arcului aortic