Îngrijirea pacientului cu fractură de diafiză femurală

1.1 Scheletul coapsei.

Este format din femur. Femurul este cel mai lung os al corpului, uşor convex anterior; are două extremităţi şi un corp.

Extremitatea superioară este formată din :

-capul femural (Capul femoris), cu o suprafaţă articulară netedă; este orientat superior, medial si anterior; în centrul său prezintă o mică depresiune rugoasă, foseta capului femural (Fovea capitis femoris).

-colul femural (Collum femoris), de formă cilindrică, se întinde oblic între cap şi restul osului; îndreptat în jos şi în afară, formează cu axa lungă a corpului, un unghi obtuz de 125-1300,numit unghi de înclinaţie; faţă de planul corpului şi al extremităţii inferioare, colul este orientat înainte datorită torsionării extremităţii superioare; astfel între axa lungă a colului şi axa transversală a extremităţii inferioare se formează un unghi deschis antero-medial, de aproximativ 120, numit unghi de declinaţie.

-trohanterul mare (Trochanter major) este o proeminenţă patrulateră, situată în prelungirea corpului, pe partea laterală a femurului; pe faţa sa medială prezintă o depresiune rugoasă, numită fosa trohanterică (Fossa trochanterica) sau foseta digitală.

-trohanterul mic (Trochanter minor), eminenţă conică aşezată la joncţiunea dintre corp şi col, pe partea postero-medială a osului.

-cei doi trohanteri sunt uniţi anterior printr-o linie oblică îndreptată inferior şi medial, numită linia intertrohanterică (Linea intertrochanterica), iar posterior prin creasta intertrohanterică (Crista intertrochanterica), la extremitatea superioară a liniei intertrohanterice se găseşte o proeminenţă, tuberculul pretrohanteric (Truberculum qudratum).

Corpul (Corpus femoris), cilindric în partea superioară devine prismatic triunghiular mai jos.Are un aspect uşor convex înainte.Dispune de o faţă anterioară netedă şi alta posterioară, prevăzută cu următoarele formaţiuni:

-linia aspră (Linea aspera), creastă osoasă situată vertical, în mijlocul feţei posterioare, este formată din două buze: una laterală (Labium laterale), alta medială (Labium mediale), aceste două buze diverg atât în sus cât şi în jos.

-în partea superioară şi laterală, în continuarea buzei laterale se află o rugozitate liniară îndreptată spre baza trohanterului mare, numită tuberozitate fesieră (Tuberositas glutealis) care în unele cazuri este atât de proeminentă încât poartă numele de’’trohanterul al treilea’’(Trochanter tertius), în continuarea buzei mediale ia naştere o linie proeminentă, îndreptată spre baza trohanterului mic, numită creasta pectineală (Linea pectinea).

Extremitatea inferioară, voluminoasă se termină în două mase osoase divergente posterior, numite condili. Unul este situat medial (Condylus medialis), celălalt lateral (Condylus lateralis).Au o formă asimetrică, cel medial fiind mai lung şi mai îngust decât cel lateral.

-Posterior, condilii sunt separaţi între ei printr-o depresiune profundă numită fosa intercondiliană (Fossa intercondylaris), care spre faţa poplitee este limitată de o linie osoasă transversală (Linea intercondylaris).

-Condilii sunt prevăzuţi cu două feţe articulare care rulează dinainte înapoi. Acestea se unesc anterior într-o suprafaţă de articulare cu patela, numită faţă patelară (Facies patellaris) prevăzută cu două povârnişuri, cel lateral fiind mai proeminent şi mai întins.

-Pe feţele externe ale condililor se suprapun epicondilii: medial (Epicondylus medialis) şi lateral (Epicondylus lateralis).

-Proximal de epicondilul medial se găseşte un tubercul, tuberculul adductorului (Tuberculum adductorium) pentru inserţia muşchiului adductor mare.

1.2. Muşchii coapsei sunt reprezentaţi de trei grupe şi anume:

-anterioară (extensorii)

-medială (adductorii)

-posterioară (flexorii).

Grupa anterioară-extensorii:

Muşchiul croitor, lung şi plat, este situat cel mai superficial şi trece în diagonală pe faţa anterioară a coapsei într-o dedublare a fasciei.

Flectează coapsa în articulaţia şoldului şi o roteşte în afară.

Flectează gamba în articulaţia genunchiului şi o roteşte înăuntru.

Muşchiul cvadriceps femural la origine este format din patru părţi musculare distincte, care acoperă anterior şi pe laturi femurul şi se inseră terminal printr-un tendon comun, ligamentul patelar.Partile muşchiului sunt:

-muşchiul drept femural cu aspect fuziform şi ocupă partea de mijloc a muschiului.

-muşchiul vast lateral este partea cea mai voluminoasă a muşchiului cvadriceps, fiind situat lateral de dreptul femural.

-muşchiul vast medial se aşează medial de dreptul femural, fiind mai voluminos în partea lui inferioară.

-muşchiul vast intermediar se află situat profund pe faţa anterioară a coapsei, între cei doi vaşti, fiind acoperit de dreptul femural.

Este unicul extensor al gambei pe coapsă.

Este muşchi antigravitaţional, stabilizând genunchiul în poziţie de extensiune.

Muşchiul drept femural realizează şi o flexiune în articulaţia şoldului, peste care trece.

Grupa medială-adductorii:

Muşchiul gracilis este situat superficial şi are formă plată. Este aductor al coapsei.

Este flexor şi rotator intern al gambei.

Muşchiul pectineu se situează în partea antero-medială a rădăcinii coapsei.

Este flexor şi adductor al coapsei.

Roteşte în afară coapsa.

Muşchiul adductor lung este cel mai superficial în acelaşi plan cu muşchiul pectineu.

Este aductor, flexor şi rotator extern al coapsei.

Este antagonistul muşchiului fesier mijlociu.

Muşchiul aductor scurt este acoperit de muşchii adductor lung şi pectineu.

Este aductor, flexor şi rotator extern al coapsei.

Muşchiul adductor mare este aşezat cel mai posterior dintre toţi adductorii, are o formă triunghiulară.