Îngrijirea pacientului cu hipertensiune arterială esențială

Motto

’’Medicina este într-adevăr o profesie, dar nu e o profesie ca toate celelalte. Ea cere nu numai multă pricepere, ci şi multă pasiune de a se dedica sănătăţii oamenilor. În medicină omul trebuie să fie totdeauna prezent şi prevenirea oricărei posibilităţi de îmbolnăvire trebuie să constituie pentru noi toţi preocuparea de fiecare clipă.’’

Th.Burghele

MOTIVAŢIE

Medicina este arta de a păstra sănătatea şi eventual de a vindeca boala cuibărită în corp.

Dreptul la sănătate se cuvine tuturor membrilor societăţii.

Sănătatea – este starea în care funcţiile necesare se îndeplinesc insensibil sau cu plăcere.

Omul – este fiinţa cea mai iubită de pe Terra, de aceea ea trebuie ocrotită de factori agresivi şi perturbanţi care ar putea acţiona asupra organismului uman prin ruperea echlibrului homeostatic, ducând la apariţia unor boli grave care uneori pot duce chiar la moarte.

Dedic această lucrare miilor de oameni suferinzi de această boală recunoscând cu sinceră bucurie că odată devenind membră a profesiunii numită ’’medicină’’ privesc omul ca pe un tot unitar dându-mi seama că pacientul aşteaptă de la mine nu numai ajutor, ci şi cuvinte de încurajare şi o atitudine de solidaritate umană.

Oricine ar vrea să stăpânească într-adevăr arta medicinii trebuie să aibă urmatoarele calităţi: darul de la natură, o pregătire corespunzătoare, să ştie să aleagă locul potrivit pentru studiu, să fie educat şi iniţiat, să aibă dragoste pentru muncă şi multă răbdare.

PARTEA GENERALA

CAPITOLUL I

INTRODUCERE ÎN ISTORICUL BOLII

Comitetul de experţi OMS a definit hipertensiunea arterială o creştere cronică a tensiunii arteriale sistolice şi / sau diastolice.

Tensiunea arterială normală la adult este în mod arbitrar stabilită ca o tensiune sistolică egală sau inferioară cifrei de 140 mmHg şi / sau o tensiune diastolică egală sau mai mare de 90mm Hg.

Sub influenţa diferiţilor factori ai mediului intern sau extern, presiunea sanguină variază şi în condiţii fiziologice, în limite relativ largi.

Pacientul hipertensiv poate fi complet asimptomatic.

Când apar, simptomele subiective sunt nespecifice, de aceea măsurarea tensiunii arteriale este obligatorie într-un examen clinic corect.

În evaluarea pacientului cu hipertensiune arterială apreciem valorile tensionale (severitatea bolii = grading), răsunetul asupra cordului şi pereţilor vasculari (stadializarea bolii = staging) şi riscul pacienţilor de a suferi evenimente cardio-vasculare majore în ultimii 10 ani (prognosticul dat de suma factorilor de risc, leziunilor organelor ţintă şi afecţiunilor cardiovasculare şi renale asociate precum şi de alte aspecte ale stressului personal, medical şi social al pacientului.

Valorile presiunii arteriale, condiţionate în principal de produsul dintre debitul cardiac şi rezistenţa vasculară periferică, oscilează mult în timpul ciclului nicthemeral, adaptându-se mereu cerinţelor şi solicitărilor organismului.

CAPITOLUL II

DATE DIN LITERATURĂ

II.1.DEFINIŢIE ŞI CLASIFICARE

Hipertensiunea arterială (HTA) - sindrom clinic caracterizat prin creşteri ale TA sistolice egală sau mai mare de 140 mmHg şi / sau a TA diastolice egală sau mai mare de 90 mmHg.

CLASIFICARE

Se folosesc mai multe criterii pentru clasificarea hipertensiunii arteriale:

1. Clasificare patogenică:

- hipertensiune arterială de debit;

- hipertensiune arterială de elasticitate;

- hipertensiunea arterială de rezistenţă.

2. Clasificare etiologică :

- hipertensiune arterială esenţială;

- hipertensiune arterială secundară:

• HTA renală şi renovasculară;

• HTA endocrină;

• HTA din unele boli cardiovasculare;

• HTA din bolile sistemului nervos central.

3. Clasificare clinică:

- HTA de graniţă;

- HTA stabilă, moderată, severă;

- HTA paroxistică;

- HTA accelerată, malignă;

- HTA la bătrâni;

- HTA refractară la tratament.

WHO / ISH Guidelines for the Management of Hypertension (1999) definesc şi clasifică valorile tensionale care depăşesc normalul astfel:

Categoria TA sistolica

(mm Hg) TA diastolica

(mm Hg)

Optim <120 <80

Normal <130 <85

Normal (la limită) 130-139 85-89

HTA uşoară (gradul 1) 140-159 90-99

-subgrup: de graniţă 140-149 90-94

HTA moderată (gradul 2) 160-179 100-109

HTA severă (gradul 3) ~180 ~110

HTA gravă (gradul 4) >210 >120

HTA sistolică izolată ~140 <90

-subgrup: de graniţă 104-149 <90

Stadiile hipertensiunii arteriale adoptate de OMS sunt:

Stadiul I Hipertensiunea care nu se însoţeşte de modificări patologice la nivelul cordului şi vaselor.

Stadiul II Hipertensiunea complicată cu afectarea cordului şi vaselor (HVS, angiopatie retiniană).

Stadiul III Hipertensiunea complicată cu ateroscleroză în diverse teritorii (coronarian, cerebral, renal, periferic) şi suferinţa structurilor irigate defectuos (HTA visceralizată).