Extras din proiect
I. Introducere
Fiecare om trebuie să participe, permanent şi în cunoştinţă de cauză, la îngrijirea bunului său cel mai de preă: sănătatea. Progresele ştiinţei şi tehnicii din ultimele decenii au schimbat -semnificativ- modul de viaţă al generaţiilor actuale, comparativ cu cel al generaţiilor anterioare. Alimentaţia excesivă şi dezechilibrată, în principal, pe produse animale, consumul exagerat de alcool şi cafea, fumatul necontrolat şi sedentarismul măresc mult riscul îmbolnăvirilor şi al mortalităţii.
Hrana de astăzi este prea mult prelucrată în industria alimentară. În locul alimentelor din cereale, legume şi fructe, cu conţinut ridicat de vitamine, săruri minerale şi fibre, au apărut produse greu asimilabile, precum unturile şi grăsimile animale, sucuri “artificializate” etc. Mulţi dintre oamenii societăţii actuale –şi mai ales cei stresaţi de timp- depăşesc măsura în tot ceea ce fac: mănâncă prea mult şi în prea mră prea are grabă, consumă alcooluri tari fără control, fumează în exces, iar la primele simptome de suferinţă apelează la medicamente de sinteză chimică, luate cu pumnul, fără prea mult discernământ. Toate acestea contribuie la creşterea incidenţei bolilor aparatului digestiv, fie prin acţiunea directă a factorilor agresivi, fie prin sensibilizarea treptată a organismului.
În etapa actuală, bolile digestive au o răspândire tot mai largă în rândul populaţiei, în strânsă legatură cu alimentaţia defectuoasă şi cu factorii de stress şi regimul de viaţă. Apariţia unor simptome caracteristice afecţiunilor digestive ar trebui să impună o atenţie mai mare atât din partea bolnavilor, cât şi a medicilor. Pierederea poftei de mâncare, scăderea rapidă în greutatea corporală, durerile abdominale, voma, balonările, constipaţiile sau diareea sunt semnale –discrete sau violente- ale unor dereglări maladive, cu posibile evoluţii grave.
II. Generalităţi privind sistemul digestiv
Tractul gastrointestinal este format dintr-un tub muscular care incepe la nivelul cavitatii bucale si se continua cu faringele, esofagul, stomacul, intestinul, rectul si anusul.
In sistemul digestiv sunt cuprinse o serie de organe auxiliare pentru ca acesta sa isi poate indeplini activitatile zilnice; astfel, glandele salivare, ficatul, pancreasul si vezica biliara detin functii importante in desfasurarea digestiei.
Componentele individuale ale sistemului gastrointestinal sunt:
- cavitatea bucala;
- faringele;
- glandele salivare (parotide, sublinguale si submandibulare);
- esofag;
- stomac
- intestin subtire;
- intestin gros;
- ficat;
- vezica biliara;
- pancreas.
Principala activitate a tractului gastrointestinal este transformarea alimentelor in nutrienti, care pot fi absorbiti de catre organism pentru a produce energie - atat de necesara in fiecare zi. Digestia propriu zisa a alimentelor are loc in stomac si in intestinul subtire, unde proteinele, grasimile si carbohidratii sunt transformate chimic in molecule, care sunt absorbite prin epiteliul intestinului subtire si intra in circulatie. Intestinul gros joaca un rol important in reabsorbtia excesului de apa.
In cele din urma, materiile nedigerate si reziduurile sunt transformate in materii fecale si sunt eliminate din organism.
In cazul unei afectiuni gastrointestinale, aceste activitati nu mai sunt indeplinite corespunzator iar pacientii pot prezenta simptome precum: greturi, stari de voma, diaree, constipatie sau ocluzie intestinala. Afectiunile gastrointestinale sunt din cele mai frecvente si este imposibil ca o persoana sa nu sufere de o asemenea afectiune macar o data in viata.
În continuarea va fi prezentata medicatia aparatului digestiv.
III. Medicaţia aparatului digestiv
Medicaţia aparatului digestiv cuprinde:
1) Stimulente ale secreţiilor digestive;
2) Inhibitori şi inactivatori ai secreţiilor digestive;
3) Vomitativele şi antivomitativele (antiemetice);
4) Laxativele;
5) Antidiareicele;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Medicatia Aparatului Digestiv.doc