Metode de recuperare medicală balneofizipterapice în piciorul plat

PARTEA I

I. Generalitati – Definitie – Clasificare-date epidemiologice.

Definiţie:

Piciorul plat numit şi valgus static este o diformitate caracterizată prin prăbuşirea bolţilor longitudinală şi transversală ale piciorului, produsă prin hiperlaxitate articulară şi insuficienţă a muşchilor care menţin comformitatea piciorului.

Clasificare:

-Piciorul contractat (dureri vii pe faţa internă şi plantră a piciorului) iradiate in membrul inferior- contractură a muşchilor gambieri ce încearcă să menţină bolta piciorului; mers pe partea externă a piciorului; proeminenţa tendoanelo extensorului comun al degetelor contractat; semnul Goselin: imobilitatea piciorului.

-Piorul plat fixat (mers dureros, cu sprijin pe marginea internă a piciorului unde se constată durioane şi bursite; artroză deformată(

-Piciorul plat reducibil (dureri la eforturi şi oboseală la mers, ortostatism prelungit: axa mediană gambei face cu axa calcaneului un unghi obtuz deschis în afară de peste 10°.

Date epidemilogice:

Mersul este un act esenţial în existenţa omului. Viaţa socială şi profesională a fiecăruia dintre noi este condiţionată, în mare măsură, de ortostatism şi locomoţie.

Piciorul plat, numit şi platfus sau valvus static este o diformitate a întregului picior caracterizată mai ales prin prăbuşirea bolţilor internă şi anterioară, cât şi prin insuficienţă musculară, toate acestea menţinând conformitatea piciorului.

Piciorull plat este deseori expresia unei hipotonii musculre generalizate care la copilul mic se manifestă prin abdomen proeminent şi genu valgim iar la copilul mare şi adolescent, prin cifoză.

Piciorul plat trebuie considerat ca un răsunet local al unor perturbări hormonale ale organismului, care ar slăbi rezistenţa la efort a aparatului musculo-ligamentar neîngăduind piciorului să funcţioneze corect. Nu se poate spune că este afectat un sex mai mult decât celălalt.

La o vârstă mai tânără întâlnim un număr mai mare de bărbaţi cu picior plat decât femei, dar trebuie luat în considerare faptul că un număr mai mare de bărbaţi se găsesc în profesii care solicită un efort ridicat ale membrelor inferioare şi, mai ales, în profesii care, pe lângă ortostatismul prelungit, se mai adaugă şi supraîncărcarea prin purtarea de greutăţi.

Se poate spune deci că ambele sexe sunt afectate în egală măsură de această afecţiune.

În ceea ce priveşte vârsta piciorul plat îl întâlnim în tot cursul vieţii.

Nu sunt rare cazurile când această afecţiune apare de timpuriu, în copilărie, dar nici acelea în care apare la o vârstă înaintată.

II. Etiopatogenie – Cauze – Mecanisme – Anatomie patologica

Etiopatogenie

Cauzele care pot duce la apariţia piciorului plat sunt multiple şi variază, fiind legate, în mare măsură, de condiţiile fiziologice, patologice şi sociale specifice acestor perioade. Aceste cauze se pot diferenţia în funcţie de vârstă astfel:

1 În prima copilărie :

-- factori familiali;

-- congenitalitatea;

-- primii paşi a) mersul precoce

b) poziţia supinatorie

2 În a doua copilărie:

-- tulburări de creştere;

-- rahitism;

-- toxiinfecţii a) poliomielita

b) intoxicaţiile în covalescenţă

3 În adolescenţă:

-- pubertatea;

-- slăbiciune musculară legată de creştere;

-- supraîncărcare a) creşterea scheletică rapidă

b) efort profesional

c) amputaţie la un membru inferior

4 La adult:

-- profesii cu ortostatism prelungit;

-- obezitate;

-- viaţă sedentară

Mecanisme:

Piciorul plat congenital se dezvoltă în viaţa intrauterină, iar o parte din cazuri au caracter familial. Aceasta stă sub influenţa unui factor endogen şi apare, în general, înainte de naştere, însă mai frecvent la primele încercări ale copilului de a merge.

În a doua copilărie pot interveni şi alţi factori cum ar fi tulburările de creştere, rahitismul sau toxiinfecţiile.

Tulburările de creştere sunt expresia unei creşteri nearmonioase, mai ales atunci când creşterea scheletică depăşeşte înainte de vreme dezvoltarea fizică generală şi în special pe cea a musculaturii. Se creează astfel un dezechilibru între înălţimea şi greutatea corpului.

Rahitismul este uneori un element hotărâtor şi intervine în instalarea piciorului plat. El acţionează direct asupra scheletului, deformând oasele piciorului ( mai rar ) sau indirect prin deformaţiile la distanţă pe care le produce. Incapacitatea organismului de a transformaa fosforul anorganic în fosfor organic, caracteristică rahitismului, nu are repercursiuni doar asupra oaselor, ci şi asupra sistemului musculo-ligamentar.

Piciorul plat care apare la copii dispare o dată cu vârsta, dar el poate să rămână definitiv în contextul unor factori favorizanţi.

De asemenea, piciorul plat mai poate să apară şi datorită unor profesii care solicită ort

Anatomia patologică

În cazul piciorului plat sunt două categorii de leziuni: ale oaselor şi ale muşchilor.

La nivelul oaselor capul astragalului începe să se încline în jos şi înăuntru ducând la distrugerea ligamentului calcaneo-astragalian şi la alunecarea în sus a scafoidului în timp ce calcaneul se răsuceşte în pronaţie. Oasele metatarsiene suferă o mişcare de supinaţie care face ca faţa lor dorsală să privească cranial şi nu înăuntru.

La nivelul muşchilor aceştia se atrofiază.

Toate acestea determină dezvoltarea osteofitelor şi a crestelor osoase.

ostatismul prelungit şi mersul pe distanţe mari.