Perimetria Computerizata

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Perimetria Computerizata.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 86 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Medicina

Cuprins

I. PARTEA GENERALĂ 4
Capitolul 1 - Anatomia şi fiziologia analizatorului vizual 4
1.1 Anatomia analizatorului vizual 4
1.2 Fiziologia analizatorului vizual 11
1.3 Formarea şi circulaţia umorii apoase 11
Capitolul 2 - Investigaţii în oftalmologie 14
2.1 Acuitatea vizuală 14
2.2 Câmpul vizual 14
2.3 Perimetria computerizată Humphrey 18
2.3.1 Alcătuirea şi specificaţiile perimetrului Humphrey 18
2.3.2 Principiul metodei standard 19
2.3.3 Procedura de testare şi alegerea programului 20
2.3.4 Interpretarea rezultatelor 22
2.3.5 Alte metode perimetrice 28
2.4 Examenul posterior al globului ocular 31
2.5 Examinarea tensiunii intraoculare 32
2.6 Gonioscopia 34
2.7 Pahimetria 36
2.8 Imagistica în glaucom 36
Capitolul 3 - Definiţia şi epidemiologia glaucomului 39
3.1 Definiţie 39
3.2 Epidemiologie 39
Capitolul 4 - Etiologia glaucomului 40
Capitolul 5 - Patogenia glaucomului 41
5.1 Mecanismele creşterii presiunii intraoculare 41
5.2 Mecanismele modificărilor la nivelul nervului optic 42
5.3 Participarea genetică 42
Capitolul 6 - Clasificarea glaucomului 43
Capitolul 7 - Clinica si paraclinica glaucomului 45
7.1 Modificări ale CV în glaucom 46
7.2 Modificări la nivelul fundului de ochi în glaucom 49
7.3 Modificări ale presiunii intraoculare în cadrul glaucomului 49
7.4 Modificări gonioscopice în cadrul glaucomului 50
Capitolul 8 - Diagnosticul pozitiv şi diferenţial al glaucomului 51
8.1 Diagnosticul pozitiv al glaucomului 51
8.2 Diagnosticul progresiei glaucomului 53
8.2 Diagnosticul diferenţial al glaucomului 54
Capitolul 9 - Tratament 56
9.1 Tratament medicamentos 56
9.2 Tratament chirurgical 59
Capitolul 10 - Evoluţie, prognostic şi complicatii 61
10.1 Evolutie şi prognostic 61
10.2 Complicaţii 62
II. PARTEA SPECIALA 63
Capitolul 1 - Scopul lucrarii 63
Capitolul 2 - Material şi metoda 64
Capitolul 3 - Rezultate 65
Capitolul 4 – Cazuri clinice 79
Capitolul 5 - Concluzii 81
III. BIBLIOGRAFIE 83

Extras din document

I. PARTEA GENERALĂ

Capitolul 1

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI VIZUAL

1.1 Anatomia analizatorului vizual

Ochiul uman este o sferă cu diametrul de circa 2,5 cm conţinut în orbita craniană, înconjurat de o fascie şi un strat de grasime, şi ataşat la oasele componente ale orbitei prin muschii oculari.

Analizatorul vizual este un sistem complex, format din trei subsisteme:

1. Subsistemul periferic(de recepţie) format din globul ocular şi anexele acestuia;

2. Subsistemul de transmitere a imaginii vizuale:

• nervul optic, încrucisat parţial la nivelul chiasmei optice;

• radiaţiile optice ale lui Graziolet.

3. Subsistemul de integrare a imaginii vizuale – aria corticala, campurile 17, 18, 19 ale lui Brodman.

1. Segmentul periferic sau receptor care primeşte excitaţiile externe specifice este format din:

a. Globul ocular.

b. Organele anexe ale globului ocular.

Globul ocular împreună cu anexele acestuia constituie conţiuntul regiunii orbitare alcătuită din: - regiunea palpebrală;

- regiunea bulbară;

- regiunea retrobulbară.

a. Globul ocular( regiunea bulbară) este un sistem optic centrat ce asigură formarea, în focarul imagine a unei imagini reale, răsturnate şi mai mici decât obiectul. Globului ocular i se descriu doi poli anterior respectiv posterior. Peretele globului ocular este alcătuit din trei tunici dispuse concentric:

- o tunica fibroasă reprezentată de scleră, completată anterior de cornee.

- o tunica mijlocie vasculară (UVEE) subîmpărţită în coroidă corp ciliar şi iris.

- o tunica interna nervoasa, retina subîmpărţită în retina vizuală şi retina oarbă, ciliară şi iriană.

Tunica externa fibroasa se imparte în doua porţiuni inegale: o porţiune posterioară opacă, alb-sidefie numita sclera şi o portiune anterioară, bombată si transparentă numită cornee.

Sclera este formată dintr-o împletitură densă de fibre colagene, dispuse radial şi circular care o fac rezistentă. Este dură şi inextensibila la adult, având rol de protecţie. În grosimea ei se ramifică vase de sânge şi nervi, precum şi canalul lui Schlemm, vecin limbului sclero-cornean care are rol fiziologic în circulatia lichidelor din interiorul ochiului. La polul posterior sclerotica prezintă o porţiune perforată numită “lama ciuruită’’,prin care trec fibrele nervului optic.

Corneea este partea anterioară a stratului fibros. E o membrana transparentă, mai subtire în portiunea sa mijlocie. Este alcatuită din fibre conjunctive colagene asezate sub formă de lamele paralele între ele şi cu suprafata corneei. Cornea nu posedă vase de sânge, dar conţine numeroase ramificaţii nervoase. Nutriţia este asigurată prin imbibitie de vase sanguine de la nivelul limbului sclero-corneean. Zona de trecere dintre cornee şi sclera se numeste limb sclero-corneean.

Tunica mijlocie sau vasculara (uvee), captuşeşte faţa internă a sclerei pâna la un milimetru de cornee, de unde ea nu se mai continua pe faţa posterioară a acesteia ci l-a o direcţie verticală pe axul ochiului şi formează cu corneea unghiul camerular sau irido-corneean. Tunica mijlocie este compusă din trei porţiuni : coroida, corpul ciliar şi irisul.

Coroida este o membrana bine vascularizată, ea fiind învelisul hranitor al globului ocular. Partea externă aderă la scleră şi este alcatuită dintr-o patură subtire conjunctivă bogată în celule pigmentare, prin care contribuie la formarea camerei obscure. La polul posterior coroida prezinta un orificiu care corespunde lamei ciuruite a sclerei, prin care trec fibrele nervului optic.

În porţiunea anterioară coroida formeaza corpul ciliar(cea mai îngroşată porţiune din învelisul vascular), care este o formaţiune conjuctiv-musculară ce se întinde pâna la rădacina irisului. În grosimea acesteia se gasesc muschiul ciliar – format din fibre netede si procesele ciliare – care sunt nişte creste formate din ghemuri vasculare, anastomozate între ele cuprinse intr-un ţesut conjuctiv în care exista şi numeroase celule pigmentare si ţesut elastic. Corpul ciliar prin muschiul său are rol în acomodarea vizuală la distantă, iar procesele ciliare secretă umoarea apoasa care hraneste ţesuturile lipsite de vase (corneea si cristalinul).

Retina este o membrană de natură nervoasă ce se insera la nivelul Orei Serrata de corpul ciliar, şi cuprinde receptorii pentru lumină. În fata ei interna prezintă două regiuni importante : papila optica (pata oarba) şi pata galbenă (macula lutea).

Papila optică corespunde locului în care se concentrează fibrele nervoase ce alcatuiesc nervul optic, loc în care nu se gasesc receptori, având forma unui disc ovalar sau circular din centrul caruia pleacă vasele centrale ale retinei.

Macula lutea (pata galbenă) se află în locul unde axul vizual întalneste retina. În centrul ei se gaseste o depresiune( fovea centralis) în care se afla cele mai multe elemente receptoare, aici realizandu-se cea mai corectă şi mai clară imagine a obiectelor privite.

Fisiere in arhiva (1):

  • Perimetria Computerizata.doc