Profilaxia Disfuncției Ventilatorii la Pacienții cu Poliartrită Reumatoidă

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 67 în total

Cuvinte : 15969

Mărime: 357.88KB (arhivat)

Puncte necesare: 8

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA FACULTATEA DE MOASE SI ASISTENTĂ MEDICALĂ SPECIALIZAREA BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE MEDICALĂ

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL I
1.1 ANATOMIA TORACELUI 5
1.2 FUNCȚIILE PLAMANILOR 8
1.3 EVALUAREA FUNCŢIEI RESPIRATORII 12
CAPITOLUL II
POLIARTRITA REUMATOIDĂ-ASPECTE GENERALE
2.1 DEFINIŢIE ŞI EPIDEMIOLOGIE 16
2.2 ETIOPATOGENIE 16
2.3 MANIFESTĂRI CLINICE 20
2.4 MODIFICĂRI PARACLINICE 23
2.5 DIAGNOSTIC POZITIV 23
2.6 PRINCIPII DE TRATAMENT 26
2.7. EVALUAREA STATUSULUI CLINICO-FUNCŢIONAL ŞI CALITATEA VIEŢII PACIENŢILOR CU POLIARTRITĂ REUMATOIDĂ 27
PARTE SPECIALĂ
CAPITOLUL I
IMPORTANȚA ȘI MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI 33
CAPITOLUL III
ORGANIZAREA ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII
2.1 PREMISELE STUDIULUI 34
2.2 METODELE DE CERCETARE UTILIZATE 36
CAPITOLUL III
3.1.CONŢINUTUL ŞI DESFĂŞURAREA EXPERIMENTULUI 37
3.2.PROGRAMUL DE RECUPERAE- ALCĂTUIRE ŞI MOD DE APLICARE 39
3.2.1.POSTURI RELAXANTE DE FACILITARE A RESPIRAŢIEI 40
3.2.2. KINETOTERAPIA-METODE APLICATE 46
3.2.3. REEDUCAREA RESPIRATORIE ASISTATĂ , ÎNVĂŢAREA ŞI UTILIZAREA UNEI RESPIRAŢII CORECTE 48
3.2.4. MODALITĂŢI DE CREŞTERE A CAPACITĂŢII DE EFORT A PACIENŢILOR 49
3.3 ANALIZA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR OBŢINUTE 49
CAPITOLUL IV
CONCLUZII SI PROPUNERI 64
BIBLIOGRAFIE 65

Extras din proiect

PARTEA GENERALĂ

CAPITOLUL I

1.1 ANATOMIA TORACELUI

TORACELE formează partea superioară a trunchiului, corespunde pe schelet cuștii toracice osoase și are aproximativ forma unui trunchi de con.

Forma toracelui diferă după vârstă, sex, tip constituțional, moment respirator, etc, și legată de acesta, este modificată poziția și chiar funcția organelor cuprinse în torace.

Figura 1. Topografia plămânilor.

PLĂMÂNII sunt organele în care au loc schimburile gazoase dintre organism și mediul extern. În număr de doi, unul drept și unul stâng, ei se găsesc în cavitatea toracică, de o parte și de alta a mediastinului. Suprafața lor exterioară, vizibilă prin transparența pleurei pulmonare, este lucioasă și netedă. Culoarea plămânilor este cenușie cu pete negricioase, consistența este buretoasă, elastică, cu crepitații la palpare datorate aerului alveolar, greutatea plămânilor reprezintă indiferent de vârstă 1/50 din greutatea corpului.

STRUCTURA PLĂMÂNULUI - este cea a unei glande tubuloacinoase, fiind formate dintr-un sistem de canale aeriene și dintr-o multitudine de saci. Lobii plămânului drept (superior, mijlociu, inferior) sunt delimitați de două fisuri, în timp ce lobii plămânului stâng (superior si inferior), sunt delimitați de o fisura. Fiecare lob este alcătuit din segmente, care reprezintă unitățiile anatomice, funcționale și clinice ale plămânului. Fiecare segment este format din lobul, unitățile morfofuncționale ale plămânilor care au forma piramidei, cu baza spre suprafața plămânilor, iar vârful suspendat de o bronhie supra-lobulară, îndreptat spre hil. În jurul lobului se află țesut conjunctiv bogat în fibre elastice, celule conjunctive și celule macrofage.

Figura 2. Căile aeriene inrapulmonare

ARBORELE BRONȘIC -după pătrunderea bronhiilor principale prin hil în plămân ele se ramifică în bronhii lobare, care la rândul lor se ramifică în bronhii segmentare. Bronhiile segmentare se divid de mai multe ori și dau naștere la bronhiile supralobulare care pătrund prin vârful lobului pulmonar în interiorul lobului, devenind bronhiile intralobulare. Bronhiile intralobulare se ramifică, la rândul lor dând nastere bronhiilor terminale, numite astfel deoarece sunt ultimele ramificații ale arborelui bronșic, cu rol de a conduce aerul. Bronhiile terminale dau naștere bronhiilor respiratorii (acinoase) care se continuă cu canalele alveolare, ai căror pereți reprezintă dilatații în formă de saci alveolari, în care se deschid alveolele. Totalitatea elementelor care continuă o bronhiolă terminală formează acinul pulmonar. Epiteliul alveolar, membrana bazală a alveolei, ţesuturile conjunctive de sub ea, membrana bazală a capilarului și endoteliului capilar formează bariera hematoaeriană care este străbătută de oxigen și dioxid de carbon.